Dr. Laura Dracea: despre testul AMH (hormonul anti-Mullerian) şi importanţa sa în evaluarea fertilităţii

Testul AMH (evaluarea hormonului anti-Mullerian) nu este foate cunoscut în România, deşi poate oferi informaţii despre rezerva ovariană a unei femei, adică despre fertilitate. Am stat de vorbă cu medicul Laura Dracea, expert în reproducere umană asistată, care ne-a explicat ce este testul AMH şi care sunt măsurile pe care trebuie să le luăm pentru menţinerea fertilităţii la cote optime.

CSÎD: Ce este testul AMH?
dr. Laura Dracea: Testul AMH arată rezerva de ovule a unei femei, sau, cu alte cuvinte, vârsta reproductivă a ovarelor, care nu este mereu corespunzătoare vârstei cronologice. Analiza se efectuează din sânge şi determină nivelul de hormon anti-Mullerian. Acest hormon este secretat de către foliculii ovarieni care conţin celule reproductive. De aceea, testul este recomandat pentru a evalua rezerva ovariană de celule reproductive (ovule) la femei.

CSÎD: Cui îi este recomandat testul AMH?
dr. Laura Dracea: Testarea AMH face parte din evaluarea fertilităţii şi ajută medicul să aprecieze şansele de succes ale tratamentelor de fertilitate şi urgenţa acestora. Deşi în prezent nu se recomandă screeningul de rutină, aş recomanda tuturor femeilor aflate la vârsta reproductivă să facă acest test, pentru a putea lua, în cunoştinţă de cauză, decizii referitoare la perioada cea mai potrivită pentru a avea copii.

Recomandări

Tratament pentru fertilitate: ovule create din celule stem

Polipii uterini, risc pentru fertilitate

În lume, peste 10% dintre femei au valori foarte reduse ale acestui test, fără să aibă niciun simptom. În statisticile noastre, proporţia este mai mare, ajungând la 25-30% dintre femeile care se adresează clinicii. Acelaşi procent ridicat l-am constatat şi cu ocazia campaniei Fertility Friday, campanie în cadrul căreia am testat AMH în populaţia generală. Aceste femei nu îşi pot permite să amâne prea mult conceperea unui copil, pentru că fertilitatea lor se va deteriora rapid, înainte de 30-35 de ani şi nici tratamentele de fertilitate nu vor mai avea şanse mari de succes. Pentru aceste femei, o vizită la specialistul în medicină reproductiva poate fi salvatoare. Vor lua decizii corecte şi nu vor amâna nepermis de mult sarcina sau, cel puţin, vor afla despre posibilităţi de prezervare a fertilităţii, dacă exista motive obiective de amânare.

CSÎD: De ce este atât de puţin cunoscut?
dr. Laura Dracea: Testul AMH a fost introdus în ultimii ani şi mulţi medici nu sunt la curent cu utilitatea sau interpretarea lui, mai ales dacă nu sunt specializaţi în domeniul reproducerii. Încă se cercetează şi se stabilesc diferite corelaţii, pentru a-l putea valorifica la parametri optimi.

De aceea, testul este familiar mai mult celor care se confruntă cu infertilitatea. Sperăm ca, într-un timp cât mai scurt, să fie recomandat pe scară mai largă, încă de la consultaţiile la medicul de familie. Tendinţa de a amâna sarcina, combinată cu frecvenţa mare a persoanelor cu rezervă ovariană scăzută, determină o creştere îngrijorătoare a problemelor de fertilitate. O mare parte dintre acestea ar putea fi prevenite dacă s-ar efectua acest test între 20 şi 30 de ani, sau, şi mai bine, dacă sarcina nu ar mai fi amânată după 30-35 ani, vârsta la care fertilitatea naturală scade accelerat.

CSÎD: Ce alte teste recomandaţi în asociere cu acesta?
dr. Laura Dracea: Un consult ginecologic cu ecografie pelvină şi o vizită la un medic specializat în medicină reproductivă sunt suficiente pentru o consiliere adecvată referitor la planurile reproductive. În afara testării AMH şi anatomiei genitale, medicul evaluează şi alţi factori de risc legaţi de antecedentele medicale sau stilul de viaţă şi poate informa corect referitor la şanse, riscuri şi opţiuni.

CSÎD: Care este conduita corectă în privinţa menţinerii fertilităţii pe termen lung?
dr. Laura Dracea: Fertilitatea scade în mod natural după 25-30 de ani, iar după 35 de ani, scade în mod accelerat. Cu toate acestea, există şi alte alegeri pe care le facem în viaţă şi care pot afecta fertilitatea, fără să conştientizăm. Unul dintre cei mai importanţi factori de risc este fumatul. Numeroase studii arată că fumatul grăbeşte intrarea la menopauză cu până la 4 ani şi creşte riscul pentru eşecuri reproductive – sarcină ectopică sau avorturi spontane. Un stil de viaţă sănătos, cu evitarea fumatului, sedentarismului şi alimentelor aditivate, poate proteja fertilitatea.

Alt factor de risc major îl reprezintă bolile cu transmitere sexuală, precum şi chiuretajele pentru sarcini nedorite. O metodă simplă, cum este utilizarea prezervativului, poate să prevină probleme serioase în viitor. Infecţia genitală cu Chlamydia este extrem de frecventă, asimptomatică şi nedepistată. Multe dintre persoanele care apelează la clinici de fertilitate află abia cu această ocazie că au contractat cu mult timp înainte o infecţie care, chiar şi când este tratată, poate lăsa sechele definitive.

Obezitatea, un fenomen în creştere în toată lumea, este, la rândul ei, asociata cu numeroase probleme reproductive: infertilitate, avorturi, naşteri premature, hipertensiune sau diabet gestational, afectarea fătului până la deces intrauterin. Nu trebuie uitat că succesul reproducerii se referă nu numai la implantarea sarcinii ci, mai ales, la aducerea pe lume a unui copil sănătos. Multe aspecte legate de stilul de viaţă pot afecta fertilitatea, dar şi sănătatea şi evoluţia viitorului copil.