La cât timp după ce te lași de fumat se curăță plămânii de tutun

Românii nu mai fumează de câţiva ani în spaţiile închise, iar specialiştii susţin că noile reguli sunt un pas către reducerea incidenţei bolilor asociate acestui viciu. Dar nu numai, ţinând cont că fumatul pasiv este asociat cu 600 de mii de decese premature anual.

Fumatul reprezintă un factor de risc major pentru bolile cardiovasculare, pentru bolile respiratorii şi pentru cancer.

Este suficientă enumerarea acestor lucruri pentru a vă da seama cât de mare este impactul fumatului şi cât de mare ar putea să fie impactul renunţării la fumat.

Recomandări

Obiceiurile care distrug dinții românilor – fumatul și consumul de alcool

Tusea fumătorului: cum se manifestă și când poate semnala cancerul de plămâni?

Plămânii unui fumător se curăță la doi ani după ce renunță la fumat

Pentru fumători, renunţarea acest viciu înseamnă reducerea riscurilor pentru bolile cardiovasculare – de exemplu, pentru infarct miocardic acut, accident vascular cerebral.

Desigur, fumătorii trebuie să fie conştienţi că nu pot spera că efectele fumatului timp de 30-40 de ani vor dispărea în şase luni.

De pildă, riscul cardiovascular al fumătorului ajunge să fie egal cu cel al nefumătorului spre doi ani de la întreruperea completă a fumatului, a declarat dr. Gabriel Tatu-Chiţoiu.

Efectele benefice ale renunțării la fumat

Printre efectele benefice pe termen scurt ale renunţării la fumat se numără:

• revenirea treptată în limitele normale ale tensiunii arteriale
• scăderea nivelului de monoxid de carbon din sânge
• îmbunătăţirea circulaţiei sangvine, în câteva săptămâni
• îmbunătăţirea funcţiilor plămânilor, în câteva luni
• îmbunătăţirea simţurilor – miros, gust

Totodată, pe termen lung, renunţarea la fumat scade riscul de cancer, boli cardiovasculare şi alte boli cronice netransmisibile.

Cum te îmbolnăvește fumatul

Fumul de ţigară poate să persiste în aer circa 2,5 ore, chiar şi cu fereastra deschisă, iar inspirarea acestuia poate avea urmări nefaste asupra sănătăţii, copiii fiind cei mai expuşi.

Fumatul poate provoca infarct de miocard, prin ocluzia arterelor inimii, accident vascular cerebral, arterită la nivelul membrelor – până la gangrenă şi amputaţie.

Fumul de ţigară conţine peste 4.000 de substanţe chimice, multe toxice şi iritante, iar unele dintre acestea sunt asociate cu dezvoltarea unor tipuri de cancer.

Fumatul pasiv are repercusiuni serioase asupra aparatului cardiovascular şi respirator, fiind un factor de risc major pentru boala coronariană şi cancerul pulmonar, mai arată datele de specialitate.

Aproximativ 5 milioane de persoane mor anual, în întreaga lume, din cauza bolilor asociate fumatului. Acestora li se adaugă aproximativ 600 de mii de decese corelate cu fumatul pasiv, potrivit unui raport al Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii.

Dacă măsurile de reducere a poverii fumatului nu vor fi intensificate, în cât mai multe regiuni de pe glob, prin politici restrictive şi programe de supraveghere, aproximativ 1 miliard de persoane vor muri, în decursul acestui secolul, în întreaga lume, doar din cauza fumatului.