Sunt deja după a doua noapte în care nu am închis niciun ochi. Când ai un copil cu sensibilitate pulmonară care face des bronşite, teama de a nu face febră foarte mare şi de a nu ajunge rapid la o pneumonie severă te ţine trează toată noaptea. Sau mai multe nopţi la rând, depinde de situaţie. Însă, şi mai rău este că şi copilul, bolnăvior fiind, are un somn insuficient care îi va afecta ziua următoare.
Ştiu asta din proprie experienţă. În afară de alimentaţie, somnul a fost esenţial pentru dezvoltarea ambilor mei copii. Ori de câte ori nu au dormit bine (fie din cauza vreunui virus sau, poate, doar din cauza aerului uscat ori a unei cantităţi insuficiente de oxigen), a doua zi au fost mai morocănoşi, lipsiţi de energie, mai puţini motivaţi. Şi, mai mult decât atât, lipsa unui somn de calitate le-a întârziat recuperarea după răceli sau alte afecţiuni.
Iar de când am realizat că un copil se creşte cu atenţie la alimentaţie şi la calitatea somnului, am început să-mi pun tot mai multe întrebări. Dacă în ceea ce priveşte alimentaţia, lucrurile pot fi mai uşor controlate, că, doar ca mamă, ştii exact ce îi pui în farfurie, când vine vorba de somn, lucrurile se cam complică. M-am tot gândit de-a lungul timpului: Ce pot face pentru a-i ameliora somnul puiului meu când e răcit? Cum îl pot ajuta să aibă un somn de calitate?
Şi pentru că nu mă las până nu am nişte răspunsuri care să mă mulţumească, am căutat studii, am stat de vorbă şi cu Mihaela Oros, medic specialist pediatrie, tocmai pentru că cele mai bune informaţii le obţii de la specialişti. Sper să vă ajute şi pe voi ce am aflat eu despre importanţa somnului de calitate la copii.
Studiul “Sleep Health: A shared responsibility, CNBC Innovation Cities, 2014” spune că noi, părinţii, avem nevoie de mai puţine ore de somn. Cercetătorii consideră că durata optimă a somnului este de 7–9 ore pe zi, deşi studiile au arătat că o treime din adulţi dorm numai 6 ore.
La adolescenţii cu vârste cuprinse între 13 şi 18 ani, se adaugă câteva ore: ei trebuie să doarmă între 8 şi 12 ore pe noapte. Iar în privinţa bebeluşilor şi copiilor, lucrurile stau în felul următor:
Dar nu doar durata somnului este importantă, ci şi calitatea lui. Particularităţile unui organism în creştere şi dezvoltare cum este cel al copiilor se reflectă şi în programul de alimentaţie şi de somn al acestora. Mihaela Oros, medic specialist pediatrie spune că “în primele luni de viaţă, acest program este modulat de senzaţia de foame şi saţietate: sugarii mici dorm perioade scurte de somn, de multe ori egale pe parcursul zilei şi nopţii.
Apoi, pe măsură ce cresc, devin mai activi, creierul se dezvoltă, creşte intervalul în care mănâncă şi se joacă şi, în acelaşi timp, pot să lege 2-3 cicluri de somn şi să doarmă legat o perioada mai lungă. În continuare către vârsta de 1 an, somnul se consolidează pe parcursul nopţii, apar diferenţele zi-noapte care vor fi în acelaşi timp unice fiecărui copil.”
Medicul pediatru Mihaela Oros mi-a mai explicat că adolescenţii şi copiii de vârstă şcolară nu mai dorm peste zi, pentru ei fiind o continuă provocare respectarea unui program regulat şi asigurarea unui număr optim de ore de somn, în acelaşi timp cu programul şcolar şi celelalte activităţi pe care le susţin.
Dacă la adulţi printre beneficiile somnului se numărără refacerea şi reactivarea memoriei, a vigilenţei mentale şi a creativităţii, un rol esenţial în reglarea metabolismului, dar şi diminuarea depresiei, la copii somnul pare a avea un rol şi mai important. Un somn liniştit le va stimula imunitatea, organismul devenind mai rezistent la răceli şi le va favoriza creşterea şi dezvoltarea. În timpul somnului, se secretă hormoni de creştere şi se sintetizează proteine, se consolidează memoria şi învăţarea, se îmbunătăţesc funcţia psihică şi relaţiile sociale, este prevenit excesul ponderal.
Am înţeles de la medicul pediatru că sunt destul de frecvente situaţiile care pot genera sau care sunt asociate cu probleme de somn la copii, acestea fiind de asemenea legate de vârstă.
“La sugari, cele mai frecvente sunt trezirile frecvente şi alimentaţia în timpul nopţii, apoi la copiii mici poată să apară insomnia de adormire sau trezire, pavor nocturn, la copiii şcolari enurezisul, somnambulismul sau vorbitul în somn“, mi-a mai explicat Mihaela Oros.
Medicul pediatru mi-a mai vorbit despre sindromul picioarelor neliniştite (o afecţiune care se manifestă prin nevoia imperioasă de a mişcă picioarele, iar disconfortul şi mişcarea pot întrerupe somnul), narcolepsie (o afecţiune relativ rară dar importantă, fiind caracterizată prin episoade de adormire bruscă în timpul zilei), dar şi efecte secundare ale unor medicamente.
Mai mult, indiferent de vârstă pot să apară tulburări de respiraţie în timpul somnului cu forma cea mai severă, apneea în somn de tip obstructiv. Această întrerupere temporară a respiraţiei în timpul somnului, care poate dura secunde bune, în reprize, afectează calitatea somnului şi este prezentă atât la copii, cât şi la adulţi. Tocmai de aceea, specialiştii recomandă depistarea şi monitorizarea acestei probleme, una dintre soluţii fiind aplicaţia Help! Snoring, un instrument util care oferă informaţii preţioase despre tulburările de somn şi despre riscurile asociate acestora.
De asemenea, aplicaţia de la Philips orientează utilizatorul spre cel mai apropiat medic şi recomandă accesoriile din gama Respironics, special dezvoltată pentru ameliorarea tulburărilor de somn.
Aceasta include măşti, dispozitive şi accesorii care ajută la controlul eficient al apneei de somn şi le permit persoanelor cu tulburări de somn să ducă o viaţă mai sănătoasă.
În cazul în care nu există o afecţiune medicală care poate influenţa somnul copiilor (o răceală, o afecţiune pulmonară sau din domeniul ORL), pediatrul mi-a spus că este bine ca în camera în care doarme copilul, în măsura în care este posibil, să asigurăm condiţiile de lumină, temperatură, umiditate şi calitate a aerului necesare pentru iniţierea somnului şi pentru menţinerea acestuia.
“În acest sens se recomandă evitarea expunerii la fumul de ţigară şi a temperaturii excesive în aerul ambiental, aerul să nu fie foarte uscat, iar activităţile copiilor cu câteva ore înainte de somn să nu fie foarte solicitante. La adolescenţi se evită cafeina sau băuturile energizante” recomandă Mihaela Oros.
Dacă nu este vorba despre un episod de infecţie respiratorie, şi totuşi copilul sforăie de obicei pe durata a mai multor săptămâni sau chiar luni de zile, medicul pediatru recomandă un consult medical la medicul curant sau la medical specialist ORL pentru a evalua riscul unor tulburări de respiraţie în timpul somnului, care pot avea consecinţe pe termen lung.
Uneori pot fi necesare efectuarea unor investigaţii în timpul somnului (poligrafia cardi-orespiratorie sau polisomnografia) care obiectivează dacă apar opriri ale respiraţiei sau scăderi ale saturaţiei de oxigen în timpul somnului. Aceste situaţii trebuie monitorizate pe o durată mai lungă de timp pentru a urmări evoluţia şi tratamentul adaptat în funcţie de cauza.
Aşa cum subliniază şi studiile, dar şi specialiştii, calitatea aerului este direct proporţională cu cea a somnului. Am observat acest lucru încă din primii ani de viaţă ai copiilor mei. Ori de câte ori eram la munte sau la mare, dormeau neîntorşi, profund, iar a doua zi se observa că erau mult mai odihniţi.
Am încercat să recreez şi acasă – în apartament – aerul curat de munte/mare. Am avut, pe rând, aparat cu sare de salină, umidificator sau aparat ce putea să elimine vapori de uleiuri esenţiale. Acum, tehnologia a ajuns mai departe şi poţi achiziţiona aparate de filtrare a aerului (deci scapi de alergeni, praf, bacterii sau alţi inamici ai somnului copilului) umidificatoare performante sau un mix inovator între acestea. Mai mult, noile aparate sunt atât de performante încât îţi indică nivelul de calitate al aerului pe care îl inspiră copilul tău.