Ce boli te pândesc când ai un animal de companie

Animalele de companie pot avea nenumărate beneficii, atât asupra psihicului, cât şi asupra stării generale de sănătate, dar ne pot provoca şi probleme de sănătate.

Psihologii au descoperit că persoanele care au un animal de companie sunt mai optimiste, mai lipsite de griji, mai organizate, mai responsabile si mai încrezatoare în fortele proprii.

Un copil care creşte alături de un animal, care îi oferă prietenie şi afecţiune necondiţionată, devine mai responsabil, mai liniştit şi mai fericit. Însă de la acestea putem contacta diverse infecţii şi paraziţii care pot provoca manifestări cutanate, precum scabia sau raia, căpuşe şi purici, infecţii fungice, larva migrans şi boala zgârieturii de pisică, avertizează specialiştii.

Recomandări

Cum previi infectarea cu paraziţi intestinali de la animale la oameni?

Transmiterea de la animal la om a scabiei animaliere, denumită popular râie, se face prin contact direct, paraziţii având mare mobilitate pe suprafaţa pielii.

„Scabia dată de acarienii animali are forme variate de localizare şi evoluţie. În general, parazitoza este benignă, dar pot exista şi forme generalizate”, declară medicul dermatolog Proca Ancuţa pentru Gândul.

Leziunile apar la 2-3 zile după contactul cu animalul bolnav, sub forma unor noduli sau papule.  

„Acestea  se pot transforma în vezicule sau pot dobândi aspect de urticarie, iar în urma scărpinării apar leziuni de grataj, care se pot suprainfecta. Deseori se pot observa şanţuri specifice lăsate de acarieni, în special între degete şi în şanţul interfesier, dar mult mai puţin evidente, comparativ cu scabia proprie umană. Bolnavii se plâng de prurit (mâncărime) în special noaptea şi la căldură”, adaugă specialistul.

Căpuşele se găsesc în iarbă şi în zonele păduroase.

„Pot fi transmise la om prin intermediul patrupedelor (câini, pisici) dacă acestea au fost la rândul lor infectate în urma unei ieşiri la iarbă verde Aceste mici vietăţi  pot transmite la rândul lor diverse boli oamenilor sau animalelor .Boala Lyme, babesioza , tularemia sau encefalita de căpuşe sunt doar câteva dintre ele.  Riscul este însă mic dacă pacientul depistează căpuşele şi se prezintă la medic pentru înlăturarea cât mai rapidă a acestora din piele . Ca prevenţie, se poate folosi un spray repelant”, mai spune medicul Proca Ancuţa.

Puricii sunt răspândiţi în toată lumea. În natură pot fi găsiţi în cuiburile şi vizuinile animalelor gazdă sau în blana acestora.

„Există mai multe specii de purici: puricele specific oamenilor (Pulex irritans), de pisică, de câine, de porumbel, de arici, de găină şi de şobolani, care se pot transmite şi la om şi se pot răspândi în case. Aceştia se hrănesc cu sânge şi produc înţepături seriate. Odată cu secreţiile salivare sunt eliberate substanţe care împiedică coagularea sângelui şi pot provoca reacţii alergice. În locul înţepăturii se formează apoi un eritem cu edem, pruriginos. După 12 -24 de ore apare o pustulă.  Puricii pot fi  purtători de agenţi patogeni ai diferitelor boli ,iar speciile de pisică şi cei de câine servesc drept gazde intermediare teniei, care poate fi transmisă şi la om. Puricii specifici omului şi cei de şobolan pot transmite bacteria Yersinia pestis, care este agentul patogen al ciumei bubonice”,  subliniază dr. Proca Ancuţa.

Larva migrans cutanată este o boală produsă de paraziţii câinilor şi pisicilor (Ankylostoma spp.).

Materiile fecale ale acestora pot conţine ouă chiste din care se eliberează larve, care pot  penetra pielea. Mersul desculţ prin ape contaminate sau prin parcuri poate duce la infecţie. Deşi larvele nu se pot reproduce într-o gazdă umană, se formează papule pruriginoase la locul infecţiei, urmate de o leziune eritematoasă serpiginoasă, care creşte pe măsură ce larvele migrează prin piele.

„Infecţiile cutanate fungice (dermatofitoze) apar în urma contactului direct cu animalele, chiar şi atunci când acestea sunt asimptomatice. Genurile cele mai frecvent implicate sunt Tricophyton Epidermophyton şi Microsporum. Acestea pot infecta părul sau pielea animalelor şi a oamenilor. Clinic, se poate observa ruperea părului şi plăci eritemato- scuamoase, rotunde, uneori pruriginoase.. Sporii fungilor sunt greu de eliminat din locuinţa contaminată şi recidivele sunt frecvente”, mai spune Proca Ancuţa.

Boala zgârieturii de pisică este cauzată de infecţia cu bacteria Bartonella henselae. Se transmite prin muşcătura, zgârietura sau lingerea unei plăgi de către pisică.

„La poarta de intrare, după 3-10 zile apar leziuni care pot fi papule, pustule sau noduli, iar în următoarele două săptămâni are loc inflamaţia ganglionilor limfatici din zonă. Printre semnele cutanate secundare găsim exantem maculo-papulos, (erupţie la nivelul pielii) urticarie, iar pacienţii imunodeprimaţi pot dezvolta angiomatoza bacilară cu aspect clinic de papule violacee. Ca fenomene generale sunt prezente febra, cefaleea, anorexia, astenia etc.”, spune medicul.

Citeşte continuarea pe Gândul.info