În contextul creșterii capacității de diagnosticare a autismului, dar şi al aşa-zisei legături dintre această tulburare şi vaccinul ROR, specialiştii atrag atenţia asupra factorilor de risc reali şi demonstraţi ştiinţific care pot favoriza această problemă de sănătate în rândul copiilor.
Potrivit Centers for Disease and Diagnostic (CDC), un copil din 68 prezintă o tulburare din spectrul autist. Deşi vaccinul contra rujeolei, oreionului şi rubeolei (ROR) este adesea incriminat de apariţia autismului, dovezile arată că acesta nu prezintă niciun risc asupra dezvoltării psihice a copilului.
Cel mai recent studiu pe această temă arată că autismul nu este, sub nicio formă, cauzat de vaccinul ROR.
Potrivit studiului realizat pe 95.727 de copii, pe o perioadă de 11 ani, diagnosticul de autism a fost stabilit pentru 23 din 269 de copii nevaccinaţi încadraţi în categoria de mare risc (deci 8,6%), în comparaţie cu 30 din 796 de copii care au fost vaccinaţi (3,8%).
În ceea ce îi priveşte pe copiii care nu prezentau un grad ridicat de risc (sistem imunitar deficitar), 56 din 7.735 de copii nevaccinaţi au fost diagnosticaţi cu autism (adică 0,7%), în comparaţie cu 244 din 45.568 de copii vaccinaţi (adică 0,5%).
Aşadar, cercetarea arată clar că NU există nicio legătură între vaccinare şi autism.
1. Sexul – potrivit statisticilor oficiale, băieţii sunt de 4 ori mai expuşi riscului de a suferi de autism în comparaţie cu fetele, iar motivul nu este cunoscut încă.
2. Moştenirea genetică – deşi există şanse ca autismul să poată fi transmis genetic, aceasta nu este o boală contagioasă. Gemenii sunt mai pasibili să transmită boala mai departe.
3. Vârsta înaintată – părinţii care decid să aibă copii la vârste înaintate trebuie să fie conştienţi că riscul de autism la copil creşte semnificativ. Deşi nu se cunosc pe deplin cauzele, ar putea fi vorba despre modificări biologice survenite la nivelul organismului părinţilor.
4. Expunerea la anumite substanţe în timpul sarcinii – cum ar fi antiepilepticele sau cele pentru tratarea mielomului multiplu (un cancer al măduvei osoase).
5. Naşterea înainte de termen sau greutatea scăzută a nou-născutului – cauzată fie de malnutriţie, fie de diverse traume sau diabet gestaţional.
6. Mutaţii genetice spontane – apărute din cauza a numeroşi factori fizici, chimici şi biologici (expunerea la radiaţii, poluare sau substanţe chimice din mediul înconjurător şi din alimentaţie, infecţia cu virusuri, paraziţi sau bacterii, consumul excesiv de alcool, fumatul etc.).
Pe lângă aceşti factori de risc, mai există câţiva care aparent cauzează autism, dar de fapt sunt afecţiuni asociate bolii, precum: intoleranţele alimentare, tulburările digestive, de limbaj, de somn, epilepsia sau tulburarea bipolară.