Alăptarea: Cele mai frecvente întrebări şi răspunsuri de la medicul specialist

Perioada alăptarii este una specială pentru orice proaspată mămică, în care aceasta îşi construieşte relaţia afectivă cu bebeluşul ei şi îi pune bazele unei copilării sănătoase. Însă, totodată, apar şi noi provocări şi nedumeriri cu privire la siguranţa alăptarii nou-născutului.

Pentru a răspunde mămicilor la cele mai frecvente întrebări despre alimentaţia la sân, am stat de vorbă cu Dr. Cornelia Preda – medic primar neonatologie, şeful Secţiei de Neonatologie al Spitalului Sanador:

“Trebuie să îmi pregătesc cumva sânii înainte de alăptare? Sunt la primul bebeluş şi nu ştiu cum să procedez…”
Nu este necesară o pregătire prealabilă a sânilor. Lactaţia ar trebui să se declanşeze natural după naştere, iar eventualele întrebări şi nelămuriri legate de postura mamei şi a bebeluşului pot fi adresate consilierului în alăptare din cadrul maternităţii.

Recomandări

Ce trebuie să ştie părinţii despre primii dinţi ai copilului, suzetă şi vizita la dentist

Ce trebuie să cumpere o viitoare mămică pentru bebe

“Cât lapte trebuie să bea un bebeluş de 2 luni? Şi odată la cât timp trebuie alăptat: după un orar sau la cerere?”
Nou-născuţii de obicei sug până se simt sătui şi abia apoi se opresc, iar când ulterior li se face iarăşi foame, vor cere din nou să fie alăptaţi. De aceea, nu trebuie să va faceţi griji câţi ml de lapte trebuie să-i daţi în fiecare zi.

De asemenea, bebeluşul trebuie alăptat atunci când îşi doreşte asta, şi nu după program, indiferent de intervalul la care acesta solicită, iar cantitatea de lapte poate varia în funcţie de greutatea sa, dar şi de alţi factori. Atunci când plânge, mămicile trag concluzia că îi este foame, însă pot fi şi alte motive la mijloc, cel mai important fiind consolarea. Alăptarea este pentru el atât hrană, cât şi consolare.

Cum ne dăm seama că bebeluşul nostrum este suficient de bine hrănit/alăptat? Simplu. Acesta  trebuie cântărit săptămânal, iar greutatea trebuie să crească cu 150 gr pe săptămâna. Dacă nu atinge această creştere săptămânal, este necesar să primească un supliment de lapte.

“Până la ce vârstă trebuie alăptat bebeluşul?”
Se recomandă alăptarea bebeluşului până la vârsta de doi ani, şi chiar mai mult. În primul an de viaţă al copilului, laptele matern reprezintă prima sursă de nutrienţi, iar în al doilea an este un supliment de calitate care vine în completarea alimentaţiei diversificate.  

“Mă confrunt cu nişte dureri de sâni groaznice… cum pot scăpa de ele?”
O atasare corectă a bebeluşului la san nu ar trebui să provoace nici un fel de dureri, dar dacă totuşi ele apar, motivele pot fi: atasare incorectă a bebeluşului la san, dureri provocate de o micoză sau un spasm al vaselor mamare. Pentru ultimele două, este necesară vizită la un medic specialist sau la un consilier în alăptare.

“De ce nu vrea bebe să sugă deloc din sânul stâng? Ce trebuie să fac?”
Dacă ataşarea la sân este făcută corect, bebeluşul ar trebui să sugă din ambii sâni. Pot există însă preferinţe din partea bebeluşului, însă nu ar trebui să existe excluderi drastice. Ca recomandare: mămica ar trebui să acomodeze bebeluşul cu ambii sâni, iar acomodarea să se facă atunci când acesta arată primele semne de foame. Dacă bebeluşul devine foarte înfometat, îşi va pierde şi răbdarea de acomodare la sân.

“Bebe înghite mult aer când suge la sân, motiv pentru care nu vrea să mai mănânce în niciun chip. Ce trebuie să fac?”
Dacă bebeluşul este pus corect la sân, nu ar trebui să existe această problemă. Cu toate că nou-născutul ştie instinctual să prindă sfârcul şi să sugă, ataşarea corectă la sân este esenţială pentru a fi sigură că acesta se hrăneşte corespunzător şi nu înghite prea mult aer în timpul alăptării.

“Încep să rămân fără lapte, deşi bebe are doar 4 luni şi nu vreau nicicum să renunţ la sân. Ce pot face să îmi păstrez lactaţia?”
Alăptarea copilului este cel mai important stimul de păstrare a lactaţiei. Mămica mai poate apela la suplimente naturale de stimulare a lactaţiei sau poate consulta un specialist în alăptare pentru alte tipuri de tratamente medicamentoase. O altă soluţie ar fi că mama să mulgă sănii în timpul în care bebe nu suge, şi să o facă în mod corect şi des, stimulând astfel producţia de lapte să continue. În plus, mămica trebuie să aibă un regim alimentar bogat şi să se hidrateze corespunzător. O dietă alimentară restrictivă poate duce la pierderea lactaţiei.

“Dacă laptele meu are o culoare alb-albăstruie, înseamnă că nu e consistent?”
Laptele matern poate avea mai multe culori, de la galben, albăstrui sau chiar verzui, indiferent de situaţie, acesta fiind la fel de sănătos. De asemenea, pe parcursul alăptării, acesta îşi modifică consistenţa. La începutul suptului este mai apos, cu scopul de a satisface setea nou-născutului, iar spre finalul suptului devine mai albicios, fiind mai bogat în lipide, pentru a-i asigura copilului aportul caloric de care are nevoie.

“Ce trebuie să mănânce o mamă atunci când alăptează?”
O mama care alăptează, în general nu are restricţii importante de alimentaţie; poate mânca orice, dar cu limita, astfel încât alimentaţia să fie una echilibrată şi totodată bogată în vitamine, pe care le va transmite şi copilului.

O serie de alimente sunt însă interzise, acestea fiind laptele nepasteurizat, carnea nepregătită termic, ceaiul verde, negru şi băuturile carbogazoase. Cafeaua poate fi consumată în cantităţi moderate – o cafea slabă dimineaţă, la fel şi laptele de vacă – maxim 200 ml /zi, deoarce poate determina apariţia colicilor la copii. De asemenea, mămica trebuie să evite consumul în exces al alimentelor care fermentează, precum roşiile, merele, portocalele şi să elimine alimentele care îi făceau rău şi înainte să rămână însărcinată. 

Dacă mama consumă un anumit aliment, iar după alăptare observă că bebeluşului îi apar crampe, dureri de stomac, trebuie să elimine alimentul respectiv o perioadă de o săptămână, după care acesta poate fi reintrodus în alimentaţie, dar în cantitate mult mai mică, astfel încât copilul să se obişnuiască cu gustul său.

“Sufăr de o pansinuzită.  Am voie să iau paracetamol sau nurofen deşi îmi alăptez bebeluşul?”
Cu foarte puţine excepţii, este indicat că mama să continue alăptarea chiar dacă se află sub tratament medicamentos. Îmbolnăvirile cauzate de virusuri sau bacterii stimulează producerea de anticorpi în organismul mamei, care se vor transferă în lapte, şi de aici către bebeluş, întărindu-i sistemul imunitar şi protejându-l de îmbolnăvire.

“Aş dori să ştiu dacă sunt contraindicate ceaiurile pe perioada alăptării? Mă refer la toate tipurile de ceai … “
Bineînţeles, ceai verde, negru, băuturi carbogazoase sunt interzise pe perioada alăptării.
Recomandarea este să se consume 2-3 litri de lichide / zi şi maxim 1 litru de ceai pentru stimularea lactaţiei, pe zi. Consumat în cantităţi mai mari de 1 litru pe zi, acesta din urmă va duce la inhibarea lactaţiei.

“Dacă mă mulg şi îi dau laptele la biberon o să pierd laptele?”
Dacă mulsul se face corect şi des, că şi cum ar suge un copil, lactaţia se va menţine şi nu va fi afectată.

“Există şanse de reinstalare a lactaţiei? Cum?”
Da, chiar dacă o mămică a fost nevoită să întrerupă alăptarea la un moment dat, aceasta o poate relua ulterior, deoarece procesul este unul reversibil. Pentru reinstalarea lactaţiei şi reluarea alăptării, cel mai bine este să apelaţi la ajutorul unui consultant în lactaţie.

“Este recomandată alăptarea în tadem?”
Da, dacă mămica reuşeşte să susţină ambii bebeluşi simultan.

“La cât timp după naştere trebuie să vină menstruaţia? Afectează menstruaţia alăptatul?”
Apariţia primei menstruaţii după naştere variază de la mamă la mamă şi este strâns influenţată de frecvenţa alăptării şi de organismul acesteia. Menstruaţia nu afectează în niciun fel alăptatul.

“Cum trebuie să decurgă înţărcarea? Prin metode mai “dure” sau lăsat copilul de la sine?”
Înţărcarea copilului trebuie să decurgă treptat, prin rărirea meselor la sân, introducerea biberonului şi trecerea pe o alimentaţie diversificată.