Ce trebuie să ştii, pe scurt, despre tumorile cardiace

În cele mai multe cazuri, tumorile de la inimă nu provin de la acest organ, ci de la plămâni, esofag, ficat, stomac şi alte părţi ale corpului.

În general, există multiple mecanisme care participă la procesul de formare al unei tumori: multiplicarea şi diferenţierea celulară scapă de sub control, apar erori genetice, sistemul imunitar are o reacţie necorespunzătoare.
De asemenea, formaţiunile tumorale au proprietatea de a secreta substanţe care determină dezvoltarea vaselor pentru beneficiul lor. Astfel, cresc necontrolat în detrimentul structurilor din jur.

Cele maligne au proprietatea de a se desprinde de structura primară şi de a migra oriunde în organism, fie prin vasele de sânge, fie prin invazia structurilor din jur.

Recomandări

Slăbirea după naştere şi alimentaţia celor diagnosticaţi cu tumori cerebrale

Radiografiile dentare pot genera tumori cerebrale!

Prof Dr. Victor Costache explică pentru CSID care sunt cauzele tumorilor cardiace, ce complicaţiile pot apărea şi care poate fi tratamentul.

Simptome şi restricţii

Simptomatologia poate varia de la complet asimptomatic, până la dispnee-lipsă de aer, oboseală, palpitaţii, dureri toracice, variaţii tensionale majore.

În general, se poate lua în calcul o limitare a activităţii fizice şi psihice, până la repaus total. Tensiunea arterială şi riscul trombotic trebuie controlate atent.

Complicaţiile pot fi

• dispnee uşoară pâna la edem pulmonar acut, dureri toracice severe;
• pierderea cunoştiinţei- sincopa;
• disfuncţii hepato-renale;
• complicaţii embolice- fie embolie pulmonară, fie accidente vasculare cerebrale;
• infarct miocardic;
• ischemii ale membrelor;

De asemenea, pot exista complicaţii legate de extensia locală a tumorii sau determinări secundare ale acesteia.

Uneori, diagnosticul care se pune poate duce către o alta boală. Metastazele cardiace sunt mai frecvente decât tumorile primare. Astfel, pacienţii cu neoplazii epiteliale, melanoame, leucemie şi carcinom renal pot avea metastază şi la inimă. Limfomul poate atinge cordul şi prin extensie directă .

Cum se stabileşte diagnosticul

Deşi simptomatologia ghidează mijloacele de investigaţie paraclinică, uneori, la pacienţi asimptomatici, diagnosticul se pune întâmplător, prin evidenţierea unor modifcări radiologice sau pe un EKG de rutină.

Mult mai des pacienţii prezintă simptome datorită cărora sunt direcţionaţi către specialist. Acesta fie decelează ecografic structuri sau parametrii anormali, fie direcţionează pacientul către examinări de înaltă performanţă (CT, RMN), unde se definitivează diagnosticul.

Tipuri de tumori cardiace

Tumorile cardiace pot fi benigne (80%) şi maligne (20%). Cele benigne sunt: mixomul (cea mai des întâlnită tumoră a inimii), fibroelastomul papilar, rabdomiomul, hemangiomul, fibromul, lipomul, teratomul, paragangliomul, şi chistul pericardic (mai rar).

Cele maligne pot fi primare: sarcomul, mesoteliomul pericardic, limfomul sau determinări secundare maligne: tumori mamare, pulmoanare, sarcom, tumori renale etc.

Tratamentul tumorilor

În cele mai multe situaţii, tratamentul este chirurgia cardiovasculară. Rareori, când formaţiunile tumorale sunt determinări secundare neoplazice sau când pacientul se prezintă cu multiple boli asociate, tratamentul poate fi mai complex, cu echipe multidisciplinare.