Cancerul de oase este o boală tot mai des întâlnită în rândul pacienţilor. Este o tumoare malignă a oaselor care distruge ţesutul osos sănătos.
Nu toate tumorile de oase sunt însă maligne. Există şi tumori beligne care sunt mult mai populare în rândul pacienţilor decât cele maligne.
Cancerul de oase se împarte în două categorii: primar sau secundar. Formele primare apar în celulele osului, iar cele secundare presupun răspândirea cancerului în oase.
Tipuri de tumori benigne
Tipuri de tumori maligne
Cel mai comun tip de cancer de oase este osteosarcomul. Se dezvoltă în special în rândul copiilor şi adulţilor tineri, respectiv cu vârsta între 10 şi 30 de ani, dar poate apărea şi la vârste înaintate (circa 10% din cazuri la persoane de peste 60 ani)
Sarcomul Ewing pe de altă parte se dezvoltă în special la nivelul pelvisului, la nivelul piciorului sau la nivelul coapsei. Cei mai predispuşi la acest tip de cancer de oase sunt adolescenţii şi adulţii tineri.
Condrosarcomul apare în general în rândul adulţilor. Se dezvoltă în zona cartilagiilor, iar apoi se mută în zona oaselor.
Pacienţii cu probleme inflamatorii cum ar fi boala Paget prezintă în mod semnificativ un risc mai înalt de a dezvolta cancer de oase mai târziu în timpul vieţii.
Boala nu este contagioasă.
Iniţial pacientul simte o durere în zona afectată. În timp însă, durerea se înrăutăţeşte şi devine continuă. În unele cazuri însă durerea este subtilă şi din acest motiv pacientul nu merge la doctor timp de câteva luni.
Diagnosticul pentru sarcomul Ewing este dat mult mai rapid decât în cazul altor cancere de oase. De obicei, durerea la nivelul oaselor este profundă şi are un caracter permanent.
Alte simptome ar fi:
• Umflarea zonei afectate.
• Deseori osul va slăbi, ceea ce va duce la un risc semnificativ mai mare de fractură.
• Pacientul poate descoperi că pierde în greutate neintenţionat.
• Pacientul ar putea avea de asemenea, febră, frisoane şi transpiraţii nocturne.
Cum este diagnosticat cancerul de oase
În primă fază, medicii se folosesc de un test de sânge pentru a dezvălui eventualele cauze. Apoi pacientul este îndrumat către un ortoped specialist în cancer de oase, iar următoarele teste care i se vor face constau în:
Tratamentul depinde de tipul de cancer de oase, de zona în care este localizat, de agresivitate şi de răspândirea lui.
Intervenţia chirurgicală
Intervenţia chirurgicală constă în îndepărtarea tumorii din ţesutul osos. Dacă o mică parte din tumoare nu este îndepărtată, celulele canceroase pot continua să crească şi să se răspândească.
Chirurgia de salvare a membrelor presupune îndepărtarea tumorii fără amputarea membrului. Chirurgul poate lua un os din altă parte a corpului pentru a înlocui osul pierdut (grefă osoasă) sau poate introduce un os artificial. În unele cazuri, amputarea membrului este necesară.
Radioterapia
Este utilizată în tratarea cancerului de oase sau a altor cancere. Presupune utilizarea radiaţiilor ionizante care au rolul de a distruge celulele de natură canceroasă şi de a opri creşterea şi răspândirea acestora în alte zone ale corpului. Radioterapia poate ajuta pacienţii să distrugă total tumoarea, ameliorează durerea în majoritatea tipurilor de cancer, micşorează tumoarea făcând-o mult mai uşor de îndepărtat chirurgical şi elimină celulele canceroase care au rămas în urma intervenţiei chirurgicale.
Chimioterapia
Chimioterapia presupune utilizarea medicamentelor pentru a trata cancerul. Mai exact, presupune distrugerea celulelor canceroase. În unele cazuri, chimioterapia poate distruge complet celulele cancerului de oase. Totodată, acest tip de tratament poate întârzia sau preveni apariţia ulterioară a cancerului şi răspândirea celulelor canceroase. Chimioterapia ajută şi la ameliorarea simptomelor în cazul pacienţilor cu un cancer avansat.
De multe ori, medicii aleg să combine mai multe tipuri de tratament pentru ca şansa de supravieţuire a pacientului să crească.
Rata de succes a tratamentului
Succesul tratamentului cancerului de oase depinde în mare parte de zonele de răspândire către celelalte părţi ale corpului. Dacă a fost localizat cancerul, iar acesta nu s-a răspândit, pronosticul este de obicei unul bun.
Potrivit Universităţii Rochester Medical Center din Marea Britanie, pentru toate de tipurile de cancer de oase, rata de supravieţuire de cel puţin 5 ani este în jur de 70%.
Depinde foarte mult de cât de avansat este cancerul:
Primul stadiu – cancerul nu s-a răspîndit înafara osului şi nu este agresiv.
Al doilea stadiu – cancerul nu s-a răspândit, dar este agresiv.
Stadiul al treilea – tumoarea este răspândită în cel puţin doua zone ale aceluiaş os.
Stadiul al patrulea – tumoarea s-a răspândit în mai multe părţi ale corpului.
Unde tratăm cancerul de oase
Cancerul de oase se poate trata atât în clinicile şi spitalele din România, cât şi în celelalte ţări europene. În spitalele de stat şi în clinicile private din Austria de exemplu, pentru orice tip de cancer se aplică un tratament personalizat în funcţie de fiecare pacient în parte, şansa de reuşită a tratamentului creşte. De asemenea, dacă tratamentul cu citostatice nu funcţionează, medicul schimbă tratamentul pentru amelioararea stării de sănătatea a pacientului.