La unele paciente, modificarile hormonale din timpul ciclului menstrual normal produc noduli fibrochistici ai sanului care cresc in dimensiuni si devin sensibili in perioada premenstruala, bilateral, uneori si cu scurgere mamelonara asociata. Cel mai frecvent sunt afectate pacientele cu varsta intre 35-50 ani.
Doctorul Anita Maxim, medic specialist obstetrica-ginecologie, ne explică ce trebuie să ştim despre noduli mamari benigni care pot apărea.
Nodulii benigni sunt bine delimitati, mobili, cu consistenta elastica si nu produc modificari ale pielii, de cele mai multe ori fiind depistati in ambii sani.
Fibroadenoamele sunt cele mai frecvente tumori benigne ale sanului si apar atunci cand corpul produce prea mult tesut glandular mamar intr-o anumita zona. Sunt afectate in special pacientele tinere, intre 20-30 de ani.
Dupa un traumatism local pot sa apara la nivelul sanului nodulii de necroza formati din grasime. De obicei sunt bine delimitati, rotunzi si nedurerosi. Afectiunile benigne ale sanului includ durerea mamara, nodulii palpabili, scurgerile mamelonare si problemele dermatologice locale. Majoritatea acestor afectiuni dispar de la sine sau cu tratament si nu evolueaza spre cancer insa, in anumite situatii, se pot asocia cu un risc crescut de aparitie a cancerului mamar si de aceea necesit urmarie.
Nodulii benigni sunt fie chisturi, fie fibroadenoame mamare. In general nu necesita tratament, urmarirea clinica fiind suficienta. Daca ajung la dimensiuni mari, prin care deformeaza sanul sau creeaza disconfort local, poate fi necesara indepartarea lor chirurgicala.
Pe de alta parte, nodulii maligni sunt de obicei de consistenta dura, cu moblitate redusa si produc modificari ale pielii in zona in care se localizeaza: roseata, denivelari ale pielii, asimetrie a sanilor, aspectul de coaja de protocala, edem, ulceratii, scurgeri mamelonare inchise la culoare si unilaterale.
Pentru depistarea nodulilor mamari este esentiala autoexaminarea sanilor, pe care pacientele ar trebui sa o faca lunar. Modul in care trebuie efectuata aceasta poate fi prezentat de catre medicul specialist si ar trebui sa devina o rutina, extrem de utila in depistarea afectiunilor sanului.
La orice schimbare, se recomanda consultul de specialitate. Investigatiile complementare sunt reprezentate de ecografie mamara, mamografie si biopsie si vor fi recomandate de catre medic acolo unde este necesar.
Pacientele care au noduli benigni trebuie sa se adreseze medicului daca observa oricare din aceste situatii:
Medicul va purta o discutie cu pacienta despre antecedentele medicale si va examina sanul. In functie de rezultatele consultului clinic, pacientei i se vor recomanda investigatii suplimentare pentru a confirma natura benigna a nodulilor, fie ecografie, fie mamografie si, acolo unde este necesar, biopsia mamara.
Examinarea clinica a sanului este recomandata anual pacientelor cu varsta peste 20 de ani, iar mamografia se recomanda anual dupa varsta de 40 de ani, indiferent daca exista noduli palpabili sau nu la momentul respectiv.
La pacientele cu noduli benigni, urmarirea clinica si prin ecografie sau mamografie este de cele mai multe ori suficienta insa biopsia poate fi necesara fie pentru ca apar modificari de-a lungul timpului in ceea ce priveste aspectul nodulilor, fie pentru ca pacienta doreste un diagnostic de certitudine.
Tratamentul (Indepartarea) nodulilor benigni depinde de numarul si localizarea lor, de varsta pacientei si riscurile asociate, de dimensiunea nodulilor si de simptomatologia pe care o produc. De cele mai multe ori nu este necesar tratamentul chirurgical insa, daca nodulii continua sa creasca, ajung la dimensiuni mari, deformeaza sanul sau produc disconfort local, indepartarea chirurgicala este recomandata.
Este esentiala insa urmarirea lor clinica si imagistica (ecografie mamara, mamografie, RMN) pentru a decide unde este necesara biopsierea pentru a fi siguri de natura lor benigna. Pentru chisturile mamare se poate efectua aspirarea continutului cu un ac fin, interventie care de cele mai multe ori rezolva problema.