Timpul de digestie al alimentelor şi regulile pentru o digestie uşoară

Digestia este procesul prin care organismul distruge alimentele în particule mai mici pentru a fi absorbite în sânge.

Digestia completă a alimentelor durează între 24 şi 72 de ore şi depinde de mai mulţi factori, inclusiv tipul de mâncare consumat şi prezenţa problemelor digestive.

Cât durează digestia alimentelor?

În general, organismul digeră alimentele în decurs de 24 până la 72 de ore. După ce ajunge în stomac, mâncarea se amestecă cu acidul gastric.

Recomandări

5 trucuri pentru o digestie uşoară

Alimentul de 2 lei care te scapă de constipație. Ridichile: beneficii și contraindicații

Urmează apoi intestinul subţire, unde resturile alimentare sunt expuse sucurilor digestive, bila şi enzimele din pancreas şi ficat. În medie, mâncarea trece de la stomac şi intestinul subţire în intestinul gros în 6-8 ore.

Cu toate acestea, acest proces depinde de anumiţi factori:

Cantitatea şi tipul de alimente consumate: Produsele bogate în proteine ​​şi alimentele grase, cum ar fi carnea şi peştele, sunt digerate mai greu decât alimentele bogate în fibre, cum ar fi fructele şi legumele. Dulciurile, cum ar fi bomboanele, biscuiţii şi produsele de patiserie, sunt mistuite într-un mod rapid.

Gen: Un studiu din anii 1980 relevă că în monoterapie timpul de tranzit prin intestinul gros a fost de 47 de ore pentru femei şi de doar 33 de ore pentru bărbaţi.

Problemele digestive: Boala Crohn şi sindromul intestinului iritabil sunt câteva dintre afecţiunile care pot încetini digestia.

Alimentele ajunse în intestinul gros pot rămâne acolo mai mult de 12 ore, deoarece suferă o mutare ulterioară.

Pentru a te bucura de un sistem digestiv sănătos şi pentru a preveni scaunele moi, încearcă următoarele:

Alege o dietă echilibrată

Alimentele care sunt surse de fibre, merele, legume şi cereale integrale, pot ajuta digestia. Mâncărurile bogate în fibre, inclusiv fructele, legumele şi boabele integrale, contribuie la mutarea alimentelor prin sistemul digestiv. De asemenea, ele ajută la prevenirea constipaţiei, a bacteriilor intestinale şi la scăderea în greutate.

Carnea, în special cea roşie, este greu de digerat, aşa că ar trebui consumată în mod redus.

Produsele fast-food sunt adesea bogate în grăsimi, de aceea sunt greu de digerat. De asemenea, sunt şi bogate în zahăr, aşa că pot interveni în echilibrul bacteriilor din intestin.

Aceste tipuri de alimente conţin aditivi care pot provoca anumite afecţiuni la nivelul stomacului.

Nu uita să te hidratezi 

Hidratarea este esenţială. Apa, dar şi celelalte lichide, cum ar fi ceaiurile şi sucurile, pot preveni constipaţia.

Ia probiotice

Probioticele sunt substanţe benefice care îmbunătăţesc raportul dintre bacteriile „bune” şi cele „rele” în intestin. Iaurtul natural, chefirul, varza acră, legumele fermentate sunt doar câteva dintre produsele alimentare bogate în probiotice. Acestea pot fi găsite şi sub formă de suplimente.

Exerciţiile fizice contează

Exerciţiile zilnice pot juca un  rol esenţial în acest proces al digestiei, dar  pot fi benefice şi pentru restul copului. Unii oameni consideră că o plimbare după masa poate reduce balonarea, gazele şi constipaţia.

Ţine stresul la distanţă

Stresul poate încetini mistuirea alimentelor şi poate contribui la apariţia  arsurilor din stomac, crampelor şi balonării. Pentru a reduce nivelul stresului poti recurge la meditaţie, exerciţii de respiraţie şi yoga. De asemenea, este important să să te odihneşti suficient în fiecare noapte, asta pentru a reduce stresul şi a ajuta digestia.

Ai grijă de igiena dentară

Digestia începe cu mestecarea, dar problemele de la nivelul danturii pot interfera cu acest pas important. Persoanele în vârstă au cel mai mult de suferit din cauza problemelor dentare. De aceea, vizitele la medicul dentist sunt de bază.

Enzimele digestive pot fi o soluţie

Persoanele cu acid gastric scăzut, stres cronic şi alte afecţiuni pot lua suplimente care conţin enzime digestive. Deşi acestea se găsesc la liber în magazine, înainte de a face acest pas e bine să consulţi un medic.

Legătura dintre boală şi digestie

Mai multe afecţiuni medicale îţi pot afecta digestia. De aceea, e esenţial să înveţi să îţi gestionezi simptomele şi să reduci stresul digestiv.

Posibilele probleme digestive

• boala de reflux gastro-esofagian
• boala celiacă
• sindromul intestinului iritabil (IBS)
• boala intestinului inflamator (IBD)
• diverticuloza
• intoleranţa la lactoză

Cei care prezintă în mod regulat balonare, constipaţie şi arsuri la stomac ar trebui să vadă un medic.  De asemenea, dacă te lupţi cu aceste simptome , e indicat să ceri sfatului unui specialist şi să îţi faci analize.

• sângerare rectală
• pierdere în greutate semnificativă
• febră
• vărsături persistente
• balonare

Simptomele digestive care se înrăutăţesc progresiv necesită, de asemenea, îngrijiri medicale.

Pentru a vă bucura de o digestie optimă, optaţi pentru o dietă echilibrată,  bogată în fibre, faceţi regulat exerciţii şi reduceţi stresul.

Vrei să înţelegi mai bine cum funţionează procesul de digestie al organismului uman, vezi în video-ul de mai jos: