Românii pierd lupta cu kilogramele de la an la an. Specialiştii trag un semnal în privinţa greşelilor alimentare

Românii susţin că că mănâncă sănătos şi fac sport. Cu toate acestea, peste 55% din populaţia adultă a României se luptă cu kilogramele în plus, în creştere cu 5% faţă de studiul desfăşurat în 2013 de IMAS Marketing şi Sondaje, la iniţiativa Ponderas Academic Hospital.

Mai mult de jumătate dintre românii adulţi sunt supraponderali şi obezi. Cifrele din 2017 arată că răspândirea obezităţii nu a scăzut deloc faţă de ultimii ani. Kilogramele în plus au început să apară în ultimii 5 ani pentru 40% dintre românii cu probleme de greutate, iar un sfert dintre respondenţi se confruntă cu acest surplus de peste un deceniu.

Greşeli în alimentaţie: 1 milion de români mănâncă doar o dată pe zi, 35 % sar peste micul dejun

Recomandări

Ştii care este legătura dintre cancer şi obezitate? Medicii ne explică

Îndulcitorii artificiali: alternativă sănătoasă sau cale rapidă spre obezitate?

Deşi majoritatea oamenilor declară că mănâncă destul de sănătos, o serie de greşeli ce favorizează instalarea obezităţii sunt identificate în alimentaţia românilor. Spre exemplu, cu privire la mesele din timpul unei zile, aproape 1 milion de români spun că apucă să mănânce doar o singură masă pe zi, în timp ce alţi aproximativ 400.000 de adulţi au mai mult de 6 mese într-o singură zi.

Deşi este considerat de către nutriţionişti cea mai importantă masă a zilei, micul dejun este omis de către 35% dintre români. Aceştia amintesc că sar de obicei peste micul dejun, însă, pentru 22% din populaţie, cina este principala masă a zilei. Mai mult decât atât, peste 90% dintre oameni recunosc că reuşesc să ia masa abia după ora 18.00.

40% dintre români mănâncă produse de patiserie

Printre alimentele consumate zilnic de către români se află carnea, pâinea, legumele şi fructele. Dulciurile şi produsele de patiserie sunt şi ele printre opţiunile de zi cu zi pentru 40% dintre români. Când vine vorba de consumul produselor tip fast-food, aproape 12% dintre respondenţi aleg să mănânce acest tip de mâncare cel puţin 1 dată pe săptămână.

Sportul apare de câteva ori pe săptămână în activitatea a mai puţin de jumătate dintre respondenţi, în timp ce 38% dintre români declară că nu sunt prieteni cu mişcarea, iar alţi 22% nu fac sport mai mult de o dată pe săptămână.

„Obezitatea este o boală deja larg răspândită la nivel mondial, specifică secolului actual, ca atare suntem în permanenţă preocupaţi de evoluţia afecţiunii şi la nivelul ţării noastre. Ne dorim să înţelegem din ce în ce mai bine comportamentul alimentar al românilor, astfel încât să putem veni în sprijinul pacienţilor cu informaţii potrivite şi să continuăm să tragem un semnal de alarmă asupra problemei obezităţii în România.

Datele studiului efectuat ne arată ce obiceiuri defectuoase atrag cu sine kilograme în plus pentru români de la un an la altul.” explică Prof. Dr. Cătălin Copăescu.

Românii fac abstracţie de kilogramele în exces

Studiul mai arată că 36,7% dintre români se percep “doar cu câteva kilograme nedorite” şi doar alţi aproape 8% dintre respondenţi declară că „se confruntă cu probleme serioase de greutate”. Când vine vorba însă de calcularea Indicelui de Masă Corporală, studiul arată că, de fapt, mai bine de 20% dintre români sunt deja trecuţi de pragul obezităţii (IMC > 30).

,,Subestimarea problemelor de greutate, prin raportarea la Indicele de Masă Corporală, indică o perspectivă duală asupra modului în care românii îşi percep problemele de greutate. Obezitatea este o boală cronică, cu implicaţii severe asupra calităţii vieţii, ca atare este nevoie să fim conştienţi de existenţa ei pentru a o putea trata în consecinţă, pe termen lung.”, adaugă Prof. Dr. Copăescu.

Diabetul zaharat tip 2, povara românilor cu greutate

Kilogramele în plus au adus pentru mulţi dintre oameni boli asociate. 30,4% dintre românii cu greutate suferă de afecţiuni conexe obezităţii: diabet zaharat tip 2, hipertensiune arterială, dureri articulare. Dintre aceştia, 13% au deja diabet zaharat tip 2, iar alţi 20% dintre români mărturisesc că au în familie cazuri de diabet.

Românii care îşi doresc să scape de kilogramele în plus menţionează că au conştientizat că obezitatea le pune viaţa în pericol şi vor să fie din nou sănătoşi. Recăpătarea mobilităţii, a respectului de sine şi chiar prevenirea instalării bolilor asociate obezităţii sunt alte trei motive pentru care românii vor să slăbească.

Tratamentul chirurgical este tot mai ales de românii cu obezitate şi diabet zaharat

Cercetătorii au analizat şi viaţa a 7.000 pacienţi cu obezitate care au apelat la chirurgia bariatrică de-a lungul timpului. Potrivit datelor, la 8 din 10 pacienţi, diabetul zaharat tip 2 s-a remis la un an de la operaţia bariatrică. Alte rezultate observate în analiza internă:

• 80% din pacienţii cu diabet zaharat tip 2, asociat obezităţii, înregistrează şi astăzi valori normale ale glicemiei şi hemoglobinei glicozilate, demonstrând remisiuni durabile, de peste 5 ani, a diabetului zaharat tip 2.
• 30% dintre pacienţii insulino-dependenţi nu mai necesită insulină după prima lună de la operaţie.
• 8 din 10 pacienţi au scăpat şi de apneea de somn la un an de la operaţie.
• 33% din pacienţii cu hipertensiune arterială înregistrează normalizarea tensiunii arteriale în primele 3 luni de la operaţie.
• 100% dintre pacienţi înregistrează scădere ponderală.

„Observăm din ce în ce mai mult creşterea adresabilităţii în rândul pacienţilor care vor să prevină instalarea diabetului şi a altor afecţiuni asociate obezităţii. Aceştia au în familie deja cazuri de diabet zaharat de tip 2 sau hipertensiune şi ştiu ce complicaţii aduc acestea. Ca atare, se adresează chirurgiei bariatrice cu scopul de a scapa de problema obezităţii înainte ca aceasta să provoace alte boli metabolice cu impact sever asupra calităţii vieţii lor.

Mai mult decât atât, mulţi dintre pacienţii noştri au încercat deja înainte de chirurgia bariatrica multe alte metode de slăbit – diete, regimuri sau pastile de slăbit, care din păcate s-au încheiat cu aşa numitul efect yo-yo (revenirea kilogramelor odată cu oprirea dietei şi întoarcerea la obiceiurile alimentare defectuase)”, concluzionează Prof. Dr. Copăescu.