Care sunt obiceiurile alimentare ale şcolarilor din România?

Cum arată mesele copiilor români?

Potrivit studiilor, cel mai des, în meniul săptămânal al celor mici se regăsesc alimente precum pâinea albă, pastele şi cartofii.

Deşi recomandările nutriţionale sunt ca jumătate din cantitatea de făinoase consumată de cei mici să fie din cereale integrale, 60% dintre copii nu au consumat niciodată pâine integrală. În schimb, 80% dintre ei consumă zilnic pâine albă.

Recomandări

Cum pot fi convinşi copiii să mănânce fructe şi legume?

De ce copiii nu trebuie forţaţi să mânânce?

Ouăle sunt un alt aliment consumat des de şcolari, ele regăsindu-se în meniul săptămânal a peste 55% dintre copiii de 6 ani. Carnea de pasăre este în topul preferinţelor celor mici, când vine vorba de alimente de origine animală, 80% dintre copii consumând-o săptămânal. Pe locul doi se află carnea de porc. Peştele este consumat foarte rar de copiii de 6 ani din România.

Fructele şi legumele ar trebui să facă parte din alimentaţia zilnică a celor mici. Când vine vorba de fructe, ele sunt incluse frecvent în alimentaţia celor mici, 56% dintre ei consumând, în fiecare zi, cel puţin un fruct. Legumele nu sunt printre alimentele preferate de copii, frecvenţa cu care aceştia le consumă fiind mai mică decât în cazul fructelor.
Alimentaţia variată şi echilibrată joacă un rol important în creşterea armonioasă a copiilor. Fierul este un nutrient esenţial, cu rol în dezvoltarea cognitivă şi fizică a celor mici, aşa încât alimentele bogate în fier trebuie incluse zilnic în meniul copiilor.

Importanţa fierului pentru organismul celor mici şi consecinţele anemiei feriprive

”Fierul este considerat un mineral important, care influenţează creşterea sănătoasă a copiilor. Acesta intervine în producţia de energie, în menţinerea tonusului muscular şi în funcţionarea normală a organelor şi sistemelor din corp.

Fierul are un rol esenţial în sinteza hemoglobinei, o proteină prezentă în eritrocite (globule roşii), implicată în transportul oxigenului în organism, de la plămâni la ţesuturile şi organele din corp.  În cazul în care cel mic are un aport insuficient de fier, raportat la nevoile zilnice, creşte riscul apariţiei anemiei feriprive, o carenţă care are consecinţe grave asupra dezvoltării cognitive şi fizice a copilului.

Elemente clinice precum paloarea cutaneomucoasă, oboseala inexplicabilă, apetitul capricios, iritabilitatea, pervertirea gustului (de exemplu, mănâncă pământ), apariţia îmbolnăvirilor frecvente, însoţite de febră, sunt adesea regăsite la copiii cu anemie feriprivă.

Cel mai bine, deficitul de fier poate fi prevenit printr-o alimentaţie echilibrată, care să furnizeze necesarul zilnic de fier. De aceea, este important ca micuţii să beneficieze de o alimentaţie cât mai variată şi adaptată nevoilor nutriţionale din perioada de creştere, care să le asigure premisele unei dezvoltări sănătoase ”, declară Prof. Dr. Doina Anca Pleşca, medic primar pediatru, vicepreşedinte al Societăţii Române de Pediatrie.

Cât de des consumă şcolarii din România alimente bogate în fier?

„Alimentaţia echilibrată şi variată este esenţială pentru dezvoltarea celor mici, perioada de creştere fiind una cu nevoi nutriţionale deosebite. Fierul este parte esenţială a unei alimentaţii echilibrate. Copiii de 6 ani din România consumă mai ales alimente bogate în fier precum carnea de pasăre, carnea de porc, ouăle, dar neglijând de multe ori alte surse de fier ca leguminoasele (doar 12% dintre copii mănâncă leguminoase cu o frecvenţă recomandată  – de 2 sau 3 ori pe săptămână), organele, cum este ficatul (40% dintre copiii de 6 ani nu consumă niciodată organe), legumele cu frunze verzi (30% dintre copii consumă foarte rar sau niciodată legume cu frunze verzi) şi peştele (doar 8.4% consumă peşte de 2-3 ori pe săptămână, aşa cum este recomandat). Astfel, se poate observa un dezechilibru în varietatea si frecvenţa de consum a alimentelor bogate în fier”, declară Nicoleta Tupiţă, specialist în nutriţie.

Câţi dintre copiii din România suferă de deficienţă de fier?

„Studiile recente* arată că 14.5% dintre copiii de 6 ani din România suferă de anemie feriprivă. De asemenea, acestea stipulează că prevalenţa carenţei de fier este mai mare în zonele rurale, unde 18% dintre şcolari suferă de această deficienţă, în timp ce în zonele urbane se înregistrează o valoare de 10.5%”, declară Prof. Dr. Doina Anca Pleşca, medic primar pediatru, vicepreşedinte al Societăţii Române de Pediatrie.

* Studiu: „Prevalenţa anemiei şi obiceiurile de alimentaţie ale copiilor de 6 ani din România”, Institutul Naţional pentru Sănătatea Mamei şi Copilului – Alessandrescu-Rusescu, Bucureşti, 2016