Boala Parkinson se manifestă cu 10 ani înainte de apariţia simptomelor motorii

Oamenii care suferă de boala Parkinson îşi pierd simţul olfactiv, au probleme cu somnul, nu îşi pot coordona mişcările corpului.  Conform specialiştilor, debutul acestei afecţiuni se produce cu mulţi ani înainte de a fi diagnosticată.

Boala este bine cunoscută pentru aceste schimbări pe care le produce, dar are şi alte efecte asupra organismului. Asociaţia de Luptă Împotriva Bolii Parkinson, în parteneriat cu AbbVie şi Primăria Municipiului Bucureşti, prin Teatrul „Nottara”, lansează campania de informare şi educare „Grija pentru cei dragi este cel mai frumos cadou”.

Acum, putem mergem la medicul neurolog sau ne putem programa părinţii la un consult, iar asta pentru a depista din timp, dacă este cazul, boala Parkinson. De multe ori, simptomele sale pot fi confundate cu procesul natural de îmbătrânire.

Recomandări

Activitatea care îi poate ajuta pe bolnavii de Parkinson

5 semne timpurii ale bolii Parkinson

Actorii Ioana Calotă, Răzvan Bănică şi Vlad Zamfirescu au filmat câte un clip ce va fi difuzat în luna decembrie şi în care au împărtăşit poveşti personale despre boala Parkinson.

„Am primit nenumărate daruri de la mama: plăcerea de a cânta, dragostea pentru portul popular sau bucuria de a merge împreună în natură. Cred că toţi ar trebui să facem tot ce ţine de noi să ne avem părinţii aproape cât mai mult timp. Am acceptat cu bucurie să fac parte dintr-o campanie care are un mesaj emoţionant, în care eu cred sincer: grija pentru cei dragi chiar e cel mai frumos cadou”, a declarat actriţa Ioana Calotă.

„Implicându-mă în această campanie, am avut ocazia să aflu mai multe despre Boala Parkinson. De exemplu, că această afecţiune nu afectează doar persoanele în vârstă sau că înseamnă mai mult decât tremorul pe care îl recunoaştem cu toţii. M-am bucurat să aflu că există însă tratamente care pot ajuta pacienţii să ţină boala sub control. Cred că toţi ar trebui să ne informăm mai mult despre ce înseamnă boala Parkinson”, a adăugat Răzvan Bănică.

Vlad Zamfirescu, cel de-al treilea ambasador al campaniei, a văzut îndeaproape ce presupune această afecţiune, atunci când profesorul său de la facultate, Ion Cojar, s-a îmbolnăvit, şi recunoaşte că, la început, nu a ştiut cum să se raporteze la boala Parkinson şi ce ar putea să facă să îl ajute pe omul pe care îl admira. „M-am implicat în această campanie tocmai pentru că am văzut cu ochii mei ce înseamnă boala Parkinson pentru un pacient şi ştiu cât de important este să primeşti diagnosticul cât mai devreme, pentru a putea primi tot ajutorul de care este nevoie. Mergeţi la medicul neurolog sau programaţi-vă părinţii la un control!”

Lucruri pe care nu le ştiai despre boala Parkinson:

• Mai mult de 72.000 de pacienţi sunt diagnosticaţi în acest moment cu boala Parkinson, aceasta fiind cea de-a doua afecţiune neurologică progresivă ca frecvenţă.
• Prevalenţa bolii Parkinson creşte odată cu vârsta. Astfel, dacă la vârsta de 65 de ani prevalenţa este de circa 1%, la 85 de ani aceasta ajunge până la 3,5%.
• Boala Parkinson este o afecţiune progresivă, care începe cu mulţi ani înaintea debutului clinic şi care are o evoluţie continuă.
• Afecţiunea se manifestă cu până la 10 ani înainte de apariţia simptomelor motorii, iar la început simptomele pot fi confundate cu procesul normal de îmbătrânire. Viteza de progresie a bolii este variabilă de la pacient la pacient.
• Tremorul este cel mai cunoscut simptom al Bolii Parkinson, dar această afecţiune înseamnă mult mai mult: rigiditatea mişcărilor, instabilitatea posturală, tulburări de vorbire şi chiar tulburări cognitive.

 Simptomele variază de la caz la caz şi apar gradual:

• Simptome motorii: rigiditate musculară, tremor de repaus, lentoare în efectuarea tuturor mişcărilor, pierderea echilibrului şi a coordonarii mişcărilor, mersul şovăitor, atitudinea „îngheţată”
• Simptome non-motorii: oboseală, tulburări de somn, durere, dificultaţi la înghiţire, exces de salivaţie, tulburări urinare, confuzie, depresie, anxietate, transpiraţii excesive.

Vestea bună este că, dacă urmează recomadările medicului neurolog, pacienţii pot avea o viaţă activă, mulţi ani după stabilirea diagnosticului, iar tratamentele disponibile permit controlul bolii chiar şi în stadiile avansate ale acesteia.