Să ai un hobby îţi oferă ocazia de a petrece timpul liber într-un mod plăcut şi relaxant. Majoritatea avem un hobby care ne face viaţa mai frumoasă şi ne ajută să ne fructificăm pasiunile şi talentele şi în alte moduri. Doar că, după cum a fost dovedit ştiinţific, hobby-urile nu sunt doar o sursă de relaxare, ci şi una de sănătate. Iată cum:
Dansul are o mulţime de beneficii pentru sănătate şi este unul dintre cele mai simple şi mai plăcute moduri de a face mişcare pentru majoritatea oamenilor. Gândeşte-te la următoarele lucruri: nu ai nevoie de echipament sofisticat, nu trebuie nici măcar să mergi la cursuri de iniţiere, ai nevoie doar de picioare, câteva melodii antrenante şi, de preferat, câteva prietene cu care să faci asta.
Ca nivel de efort, dansul este destul de accesibil pentru corp, pentru că poţi seta nivelul de dificultate şi consumul de energie până la ce nivel rezişti şi poţi. În plus, oricine poate să danseze, chiar dacă are două picioare stângi.
Chiar dacă timiditatea te împiedică să ieşi pe ringul de dans când eşti în oraş cu prietenii, aproape oricine adoră să se mişte în ritmul muzicii, aşa că profită de acest lucru la tine acasă. Nu există mod greşit în care poţi face asta, ascultă-ţi corpul şi bucură-te de mişcare.
Dansul este şi o activitate socială, şi ştii prea bine cât este de important să ai o viaţă socială activă, pentru starea de bine generală. Dar, mai precis, cum ne menţine dansul sănătoşi? În primul rând, dansul este o formă grozavă de exerciţii cardio, care cresc rezistenţa oaselor şi a inimii şi îmbunătăţesc sănătatea cardiovasculară.
Dansul este bun şi pentru sănătatea creierului, un studiu raportând o asociere între dansul regulat şi scăderea cu 76% a riscului de demenţă.
Scrisul a fost legat de numeroase beneficii pentru sănătate, printre care se numără îmbunătăţirea memoriei, scăderea nivelului de stres, creşterea nivelului calităţii somnului.
Câteva studii au scos la iveală faptul că pacienţii cu cancer, dacă scriu despre experienţa lor, ajung să se împace cu gândul bolii, să facă faţă mai bine stresului şi chiar să experimenteze o îmbunătăţire a stării lor, per total.
Mai mult decât atât, există un studiu pur şi simplu fascinant, realizat de cercetători de la Universitatea din Auckland, Noua Zeelandă, care investighează dacă şi în ce fel scrisul poate mări viteza cu care se vindecă rănile.
Cercetătorii au pus un grup de pacienţi să scrie timp de 20 de minute pe zi despre cele mai traumatizante experienţe de viaţă prin care au trecut şi un alt grup, care să scrie pentru aceeaşi perioadă de timp despre planurile pe care le au pentru ziua următoare. La două săptămâni de la prima zi în care au scris, li s-a recoltat o cantitate mică de ţesut epitelial tuturor participanţilor la studiu, apoi au fotografiat starea rănilor la fiecare 3-5 zile până când s-au vindecat. În urma studiului s-a descoperit faptul că la 11 zile după biopsie, 76% dintre rănile celor din grupul care a scris despre traume s-au vindecat, în timp ce la grupul care a scris despre planurile zilnice, procentul a fost de doar 42%. În concluzie, scrisul este o metodă grozavă pentru exprimarea de sine, în timp ce ţinerea unui jurnal despre traume a fost pur şi simplu catartic, de unde rezultă că este posibil să existe şi beneficii asupra vieţii sociale, dacă scrisul este pentru o audienţă. Blogurile, spre exemplu, pot crea comunităţi de oameni cu aceleaşi interese şi dezvolta noi relaţii interumane.
Să cânţi la un instrument sau cu vocea sau să asculţi muzică are beneficii indubitabile asupra sănătăţii fizice şi psihice. Unele dintre cele mai numeroase studii în domeniu au fost adunate împreună în 2013 de către Medical News Today şi au vizat cercetarea influenţei muzicii în neurochimie.
Astfel, s-a descoperit faptul că muzica poate diminua nivelul de stres. Cercetarea a sugerat faptul că muzica poate îmbunătăţi performanţele sistemului imunitar, scade nivelul de stres şi diminuează simptomele depresiei.
La pacienţii care aşteptau să intre într-o intervenţie chirurgicală, ascultarea muzicii a fost mult mai eficientă pentru reducerea stresului decât medicamentele anti-anxietate, iar capacitatea de a cânta la un instrument sau cu vocea a fost asociată cu un nivel mult mai scăzut de cortizol decât la cei care nu aveau o astfel de activitate şi nici nu ascultau muzică.
Şi ca să avem o idee mai exactă a modului în care muzica ne excită creierele, un studiu din 2011 care a comparat răspunsul creierului la muzică cu cel la sex sau la mâncare a descoperit faptul că există acelaşi nivel de plăcere, care vine la pachet cu eliberarea unei cantităţi importante de dopamină, substanţă care contribuie la starea de fericire resimţită de o persoană.
Foto: 123rf.com