Hormonii nu sunt vinovaţi de comportamentul social al adolescenţilor

Hormonii reproductivi care se dezvoltă în timpul pubertăţii nu sunt responsabili pentru schimbările din comportamentul social al adolescenţilor, conform celui mai recent studiu realizat de către cercetătorii de la Universitatea din Buffalo.

„Schimbările în comportamentul social din timpul adolescenţei par a fi independente de prezenţa hormonilor de la pubertate. Acestea nu sunt declanşate de pubertate, deci nu putem da vina pe hormoni pentru ele, ” spune Matthew Paul, coordonator al studiului publicat recent în revista Current Biology.

Să diferenţiezi schimbările din adolescenţă care sunt declanşate de pubertate de acelea care nu au nicio legătură cu transformările din această perioadă este dificil, deoarece pubertatea şi adolescenţa  se dezvoltă  simultan, dar Paul şi colaboratorii săi au găsit o modalitate să le separă, împreună cu majoritatea manifestărilor lor.

Recomandări

Din dragoste pentru fiice: cum le ajutam sa fie mai frumoase chiar de la pubertate

Despre adolescenţă şi ale ei relaţii şi despărţiri zbuciumate…

„Pubertatea şi adolescenţa se „întâmplă” în acelaşi timp. Aşadar, dacă vrei să ştii dacă una o cauzează pe cealaltă, unul dintre elemente trebuie să fie mutat. Nu am avut o metodă de a face asta la oameni, dar am reuşit cu o pereche de hamsteri siberieni,” spune Paul.

Adolescenţa e o perioadă critică în dezvoltarea indivizilor, adaugă cercetătorul. Se dezvoltă gândirea complexă, apar multe dintre bolile mentale şi este asociată cu debutul comportamentelor cu risc ridicat, precum consumul de droguri.  Din punctul de vedere al vieţii sociale, adolescenţa este momentul când interacţiunea şi relaţii sociale se mută din familie către prieteni şi anturaj. Sau cu alte cuvinte, nu mai vor să stea cu părinţii şi să accepte ceea ce le spun aceştia, ci preferă ca autoritate prietenii şi anturajul. Până acum se presupunea că aceste schimbări se datorează hormonilor sexuali de la pubertate.

„Ceea ce am făcut noi a fost să găsim o nouă modalitate de a chestiona modul în care pubertatea joacă un rol în dezvoltarea adolescentului, un nou mod de a determina ce tip de comportamente sunt  declanşate de pubertate şi ce schimbări nu sunt influenţate de acestea.”

Când vorbim despre aceste două noţiuni, tindem să folosim adolescenţa şi pubertatea ca pe noţiuni interschimbabile, cu toate că, din punct de vedere biologice sunt două procese distincte.

Pubertatea este procesul prin care fiecare individ îşi dezvoltă capacitatea de a se reproduce. Este declanşată de către activarea axei reproductive, care este responsabilă pentru dezvoltarea capacităţii reproductive şi pentru apariţia caracteristicilor sexuale secundare, dar şi a hormonilor sexuali.

Adolescenţa este o noţiune mai largă. Aceasta include pubertatea, dar şi schimbările cognitive, sociale şi emoţionale care apar în acea perioadă de timp. Deoarece pubertatea şi adolescenţa apar în acelaşi timp, răspunsul la întrebarea fundamentală dacă pubertatea cauzează schimbări comportamentale non-reproductive nu a avut până acum un răspuns.

Folosind o specie de hamsteri care se reproduc sezonier, Paul a reuşit să identifice exact momentul apariţiei pubertăţii. Cu două grupuri de hamsteri siberieni care au trecut prin pubertate la momente diferite, Paul a putut să monitorizeze schimbările comportamentale din fiecare grup şi să determine dacă aceste schimbări sunt întotdeauna în legătură directă cu pubertatea. În acest studiu s-a urmărit tranziţia de la joacă-luptă la dominarea socială, care este un pas important pentru acestea animale, în procesul de independenţă care implică părăsirea cuibului şi ocuparea propriului teritoriu.

„Jocul este un comportament important în multe specii, în special în mamifere”, spune Paul. „Este conservat în mod evolutiv, adică nu a fost pierdut de la un strămoş comun, pe măsură ce speciile s-au despărţit una de cealaltă în arborele evolutiv. Deoarece jocul este exprimat în atât de multe specii, este probabil să servească o funcţie importantă, inclusiv la oameni. De asemenea, sugerează că ceea ce învăţăm de la hamsterii noştri va fi probabil adevărat pentru multe alte specii”.

Dacă hormonii pubertali au fost responsabili pentru trecerea de la joc la dominanţă, această tranziţie ar avea loc devreme pentru hamsterii din primul grup şi târziu pentru hamsterii din cel de-al doilea; coexistând întotdeauna cu pubertatea. Dar Paul a constatat că tranziţia a avut loc în acelaşi timp pentru ambele grupuri, indiferent de momentul când au trecut prin pubertate. Pentru hamsterii din al doilea grup, tranziţia a fost finalizată înainte ca pubertatea să înceapă.

„Aceasta este o constatare surprinzătoare, pentru ca avem tendinţa sa credem ca hormonii pubertali sunt responsabili de schimbările pe care le vedem in timpul adolescentei, dar cercetările noastre sugerează altfel” spune Paul.  Aceste constatări sunt, de asemenea, importante pentru sănătatea mintala a adolescenţilor – înţelegerea mecanismelor care stau la baza pentru dezvoltarea adolescentului va oferi o perspectiva asupra motivelor în care atât de multe tulburări de sănătate mintala apar în această perioadă din viaţă.

Foto: 123rf.com

Sursa: sciencedaily.com