Mituri despre sănătate, desfiinţate

Există o mulţime de mituri privind sănătatea şi efectul lor este, uneori, unul periculos. Sigura ai auzit lucruri precum răceşti dacă stai în curent, faci infecţie urinară dacă te îmbraci nepotrivit când e frig afară, zahărul provoacă ADHD la copii.

Problema cu miturile privind sănătatea este că au consecinţe directe şi, de cele mai multe ori, nafaste asupra celor care le cred, fie din lipsă de informaţii, fie din naivitate. Îţi spunem în continuare care sunt două dintre acestea.

Mitul nr. 1: Vaccinurile din copilărie provoacă autism

De unde a pornit

Recomandări

A fost testat un nou vaccin ani SIDA

Revoluţionar: Cercetătorii cu un pas mai aproape de găsirea unui vaccin universal împotriva cancerului

În 1998, gastroenterologul britanic Andrew Wakefield a publicat un studiu în The Lancet, pretinzând că a făcut un studiu în urma căruia a descoperit că există o legătură între autism si vaccinul împotriva rujeolei, rubeolei şi oreionului, care se face copiilor în jurul vârstei de un an. Informaţia a îngrozit părinţii, care au început să refuze imunizarea copiilor şi efectele acestui articol există şi astăzi, fiind adus ca argument de către toate mişcările anti-vaccin, inclusiv cele din România. Cel mai periculos aspect al acestui mit este faptul că rujeola este o boală cu potenţial mortal, lucru care s-a văzut din plin şi în România în urma epidemiei care este în desfăşurare, iar imunizarea este singura soluţie pentru a eradica boala.

Care este adevărul

The Lancet a retractat studiul lui Wakefield în 2010, motivând decizia prin lipsa de date valide ştiinţific ale studiului, date care au fost falsificate, fără ca publicaţia să fi fost conştientă de acest lucru. Ulterior, şi-a pierdut licenţa medicală. Numai Academia Americană de Pediatrie prezintă în prezent 20 de pagini de studii şi alte dovezi care arată că nu există legături între vaccinuri şi autism. Cercetătorii avertizează, de asemenea, ca un declin de doar 5 la suta în imunizarea în rândul copiilor cu vârste între 2 şi 11 ani, ar tripla anual numărul de cazuri rujeola în acest grup de vârstă.

Mitul nr. 2: Dieta săracă în grăsimi previne afecţiunile cardiace

De unde a pornit

În anul 1940, bolile cardiace erau responsabile pentru cel mai mare număr de decese în Statele Unite. Pentru a identifica mai precis cauzele, s-au făcut numeroase studii, printre care şi celebrele Framingham Heart Study şi Seven Countries Study, care au legat dieta bogată în grăsimi saturată de un risc crescut de boli cardiovasculare. American Heart Association a susţinut rezultatele studiilor şi a tras un semnal de alarmă asupra pericolului grăsimilor saturate asupra sănătăţii inimii. Companiile producătoare de alimente au răspuns prin punerea pe piaţă a variantelor fără grăsimi a alimentelor procesate şi acest mit este prezent chiar şi în ziua de azi, chir dacă, în ciuda faptului că există o mulţime de alimente sărace în grăsimi, bolile cardiovasculare rămân în continuare prima cauză de deces la nivel mondial.

Care este adevărul

Au fost cheltuite sume impresionante în încercarea de a replica faimoasele studii care au dus la această concluzie, fără succes, însă. De fapt, felul în care au fost făcute acestea este discutabil. The Lancet a publicat un studiu recent, realizat în 18 ţări de pe 5 continente, care a concluzionat că nu există nicio legătură între dietele bogate în grăsimi şi bolile cardiovasculare. Ironia este că odată cu alimentele procesate cu o cantitate scăzută de grăsimi a intrat în scenă adevăratul ucigaş: zahărul, pe care procesatorii l-au adăugat pentru a suplini gustul fad al mâncării fără grăsimi. Şi se ştie că un consum prea mare de zahăr duce la probleme cardiovasculare şi la deces, indiferent de vârstă, sex, activitate fizică sau indice de masă corporală.

Foto123rf.com