Bilirubina poate îmbunătăţi sănătatea cardiovasculară: STUDIU

Bilirubina, un pigment galben-portocaliu, se formează după spargerea celulelor roşii din sânge şi este eliminată de ficat. Nu este doar un semn al unei vânătăi, ea poate oferi beneficii cardiovasculare, conform unui studiu de epidemiologic pe scară largă.

Mai multe studii au sugerat că bilirubina poate avea efecte benefice, acţionând ca un antioxidant sau interferând cu ateroscleroza. Datele din acest studiu se adaugă la aceste dovezi şi se referă în mod specific la persoanele care trăiesc cu HIV şi la un medicament anti-HIV, atazanavir, cunoscut pentru creşterea nivelului de bilirubină. Cercetătorii nu au observat un efect independent al atazanavirului asupra riscului cardiovascular.

Chiar daca este bine controlat de medicamentele antiretrovirale, infecţia cu HIV are efecte negative asupra sănătăţii cardiovasculare, spune dr. Vincent Marconi, autorul studiului.

Recomandări

Consumul de ouă nu creşte riscul de boli cardiovasculare: STUDIU

Dr. Ştefan Busnatu: cum ajung românii să facă boli cardiovasculare INTERVIU

„Iniţial am vrut să vedem dacă bilirubina şi bolile cardiovasculare au avut o relaţie diferită la persoanele care au fost HIV pozitive, comparativ cu HIV negativ”, spune Marconi, profesor de medicina la Universitatea Emory .

Marconi şi colegii săi au examinat datele care au inclus 31.418 de pacienţi HIV-pozitivi şi 66.987 de veterani HIV-negativi, aproape toţi bărbaţii şi 48% afro-americani. Vârsta lor era în medie de 48 de ani.

Cercetătorii au împărţit participanţii la studiu in patru grupuri, în funcţie de nivelurile lor de bilirubina.

Nivelurile mai ridicate de bilirubină au însemnat un risc mai scăzut de atac de cord, insuficienţă cardiacă sau accident vascular cerebral. Grupul cu cel mai înalt nivel de bilirubină a avut 76% din riscul evenimentelor cardiovasculare combinate ca grup cu cel mai scăzut nivel, cu efecte observate chiar şi la persoanele fără boală hepatică.

„Creşterile mari ale bilirubinei nu au fost necesare pentru a vedea un efect asupra reducerii riscului de accident vascular cerebral „, spune Marconi. Cea mai mare parte a schimbării s-a produs în intervalul fiziologic normal.”

Sursa: sciencedaily.com

Foto: Pixabay.com