Consumul moderat de bere ne-ar putea ajuta inima

Bolile cardiovasculare omoară astăzi tot mai mulţi români şi reprezintă principala cauză de deces, cu peste 57% din totalul înregistrat la nivel naţional. Un studiu finalizat recent în România reconfirmă efectele benefice ale consumului moderat de bere asupra scăderii riscului de apariţie a bolilor cardiovasculare. Studiul „Evaluarea efectului consumului de bere asupra hemostazei la subiecţi sănătoşi” a fost derulat sub egida Centrului de Studii despre Bere, Sănătate şi Nutriţie şi a fost realizat de către dr. Marina Oţelea, asistent universitar la catedra de Fiziopatologie II a Universităţii de Medicină şi Farmacie „Carol Davila”.  

Studiul a evaluat impactul consumului moderat de bere asupra echilibrului fluido-coagulant, prin măsurarea concentraţiei unor componente ale sângelui, factori ai sistemului natural de molecule cu activitate anti-coagulantă şi pro-coagulantă. Este vorba despre proteinele C şi S – cu rol de oprire a procesului de coagulare -, fibrinogenul – un marker al inflamaţiei şi al stării de hipercoagulabilitate -, PAI-1 (inhibitorul activatorului plasminogenului) cu rol de oprire a procesului de coagulare şi homocisteina – marker al disfuncţiei endoteliale.

Cercetările s-au derulat la finalul anului 2017 şi au implicat subiecţi cu vârste cuprinse între 20 şi 30 de ani, clinic sănătoşi. Măsurătorile au fost făcute atât la o oră de la ingestia berii, cât şi la o lună de consum zilnic, cantitatea de bere consumată nedepăşind însă limitele consumului moderat, adică 330 ml bere/zi în cazul femeilor şi respectiv 660 ml de bere/zi în cazul bărbaţilor.

Recomandări

Ingredientul ascuns din bere

Bere VS Vin, care băutură este mai sănătoasă?

„Măsurătorile efectuate la o oră după ingestia berii au indicat o variaţie a indicatorilor mai ridicată decât în cazul variaţiilor măsurate la un interval de o lună, dar potenţialul efect pozitiv al consumului moderat de bere revelat de studiu rămâne valabil în ambele variante”, a completat dr. Marina Oţelea.

La o oră de la ingerarea cantităţii de bere, studiul a arătat o reducere medie cu 45% a nivelului PAI-1, inhibitor al procesului normal de distrugere a cheagurilor nou formate. Fibrinogenul a avut, de asemenea, tendinţa să scadă după o oră, iar nivelul de homocisteină a scăzut cu 5,7%, un factor care este strâns legat de procesul de ateroscleroză, substratul pe care se grefează activarea coagulării şi formarea patologică a cheagurilor. După o lună de consum zilnic, scăderea PAI-1 a fost cu 7% mai mică faţă de nivelul iniţial. Fibrinogenul a avut o variaţie nesemnificativă statistic, iar homocisteina a revenit la valori apropiate, dar uşor mai mici decât cele iniţiale.

„Potrivit Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, bolile cardiovasculare reprezintă 31% din cauzele de deces la nivel internaţional, la noi în ţară acestea reprezentând chiar principala cauză de deces, cu peste 57% din totalul înregistrat la nivel naţional. Adoptarea unui stil de viaţă sănătos care presupune un regim alimentar echilibrat şi exerciţiu fizic constant, poate contribui la prevenirea multora dintre formele bolilor cardiovasculare. De aceea, este foarte important să putem evalua cât mai corect impactul pe care stilul nostru de viaţă, care include evident şi preferinţele noastre alimentare, îl are asupra sănătăţii inimii.

Berea este o băutură prezentă în viaţa de zi cu zi a românilor, iar rezultatele studiului pe care îl facem public ne reconfirmă faptul că atunci când este consumată moderat, berea poate face parte cu succes dintr-un stil de viaţă sănătos”, a declarat dr. Corina Zugravu, Preşedinte Centrul de Studii despre Bere, Sănătate şi Nutriţie.

Boala cardiovasculară, indiferent de forma ei de expresie clinică: hipertensiune arterială, boală ischemică coronariană, accident vascular cerebral sau boală ischemică periferică, este în primul rând o boală a endoteliului, adică tunica internă a vaselor de sânge, având ca substrat histopatologic ateroscleroza şi activarea mecanismelor de tromboză.

Procesul de ateroscleroză şi inflamaţia endotelială încep din copilărie şi sunt accentuate de alimentaţia modernă hipercalorică în raport cu stilul de viaţă din ce în ce mai sedentar. De aceea, este extrem de important să se găsească factori din mediul nostru de viaţă care să menţină sub control acestă tendinţă la hipercoagulabilitate a sângelui.

Având în vedere faptul că între 5 şi 10% din populaţie este purtătoare a unei gene care predispune la hipercoagulabilitate şi la tromboză, din studiu s-a desprins concluzia că pot exista cazuri în care consumul moderat de bere ar putea avea o influenţă pozitivă chiar mai pregnantă asupra indicatorilor de hemostază. Este nevoie însă de elaborarea unei variante mai ample a studiului pentru a se putea revalida această concluzie.