Care este cel mai bun săpun?

Săpunul, fie că este solid sau lichid, trebuie să fie potrivit pentru tipul nostru de piele şi afecţiunile dermatologice de care suferim. Ba mai mult, trebuie să luăm în calcul şi reacţiile pielii la anumite substanţe chimice. Pielea sensibilă va avea întotdeauna nevoie de formule delicate, fără parfum şi parabeni, care pot cauza iritaţii.

Pielea grasă sau cu tendinţă de îngrăşare va reacţiona neplăcut la un săpun destinat îngrijirii pielii uscate şi invers. Numeroase săpunuri, în special cele obişnuite, din comerţ, indiferent că vorbim de săpunuri solide sau lichide, usucă foarte tare pielea. De aceea, este necesar să ne asigurăm că nu conţin ingrediente agresive şi că sunt hidratante.

Săpun solid sau săpun lichid?

De-a lungul timpului au fost evocate o serie de ipoteze potrivit cărora este mai igienic şi mai sigur să folosim săpunul lichid, întrucât cel solid ar acumula bacterii. Această ipoteză a fost infirmată de multe studii, care au dovedit că potenţialii germeni de pe săpunul solid nu trec de bariera de protecţie a pielii. De cealaltă parte, au existat studii potrivit cărora recipientul de săpun lichid acumulează bacterii şi de aceea este mai bine să folosim recipiente noi decât să le reumplem pe cele deja existente.

Recomandări

Gel antibacterian sau traditionalul sapun?

Gel dezinfectant versus sapun clasic

”Agenţia Americană a Medicamentului şi Alimentului, FDA (Food and Drug Administration), a decis acum câţiva ani ca toţi producătorii de săpunuri antibacteriene să demonstreze că aceste produse sunt într-adevăr eficiente şi mai sigure decât cele obişnuite, asta pentru a le putea comercializa în continuare sub această denumire. Aceasta pentru că săpunurile antibacteriene conţin o substanţă numită triclosan, care iniţial a fost folosită doar în spitale şi care, începând cu 1990, este utilizată şi în industria produselor de igenă şi curăţenie.

Această substanţă nu a fost niciodată evaluată complet de către FDA, iar raportul agenţiei americane a arătat că preţul pe care consumatorii îl plătesc pentru produsele antibacteriene depăşeşte beneficiile, motiv pentru care a decis să îi oblige să demonstreze contrariul. Se pare că săpunul antibacterian poate favoriza apariţia unor bacterii rezistente la antibiotice şi ar putea perturba sistemul endocrin’’, explică Dr. Ina Andreea Mintaş, medic specialist dermato-venerologie, pentru Ce se întâmplă, doctore?!

Săpunul şi afecţiunile pielii

Dacă optăm pentru un săpun nepotrivit tipului de piele şi problemelor dermatologice cu care ne luptăm, putem agrava acele afecţiuni ale pielii sau riscăm să declanşăm unele noi: eczeme, alergii, dishidroza etc.

“Cantitatea de spumă pe care o fac săpunurile este un indicator important al calităţii acestora. Produsele de curăţare care fac multă spumă elimină uleiurile protectoare de la suprafaţa pielii, iar în general săpunurile solide, dintre cele obişnuite, din comerţ, usucă pielea într-o măsură mai mare decât cele lichide.

Un avantaj al săpunului solid este acela că se consumă mai greu decat cel lichid, aşadar, este o variantă mai puţin costisitoare. Dacă folosiţi un săpun solid, este bine să optaţi pentru un produs destinat pielii sensibile şi să folosiţi o loţiune hidratantă după spălare’’, mai spune Dr. Ina Andreea Mintaş, medic specialist dermato-venerologie.

O altă calitate a unui produs bun de curăţare este pelicula pe care o lasă pe piele după spălare. “Acesta este, de fapt, un strat subţire, alunecos, care menţine umiditatea în interiorul pielii, dar nu trebuie să fie extrem de uleios. Este bine să evitaţi săpunurile care nu lasă acest film pe suprafaţa pielii, iar asta din cauza efectului puternic de deshidratare”, adaugă specialistul.

Săpunul spumă, o soluţie?

Ar trebui să ne trimită la medicul dermatolog orice reacţie a pielii la un produs de curăţare nou (şi nu numai): uscarea excesivă, înroşirea, apariţia unor alergii, descumarea pielii, fisurile apărute la nivelul pielii etc. 

“Săpunul lichid poate fi o opţiune mai populară decât săpunul solid, pentru că este mai uşor de utilizat. În ultima perioadă, săpunurile sub formă de spumă au căpătat popularitate, alături de cele lichide, acestea fiind asemănătoare, avantajul fiind prezentat de diminuarea deshidratării de la nivelul pielii la persoanele cu un grad mai crescut de sensibilitate.

Unele persoane preferă săpunul solid în defavoarea celui lichid, însă alegerea tipului de produs este foarte importantă. În primul rând, este esenţial ca săpunul să aibă un pH neutru. Săpunul solid are, de regulă, un pH alcalin mai ridicat decât pH-ul natural al pielii, în timp ce săpunul lichid poate avea mai degrabă un pH neutru (în funcţie şi de compoziţia chimică a acestuia)’’, mai spune dermatologul Ina Andreea Mintaş.

Tratamentele pentru acnee, ineficiente din cauza detergenţilor din săpunuri

Pielea cu acnee sau sensibilă trebuie să fie protejată de detergenţii din săpunuri. Astfel nu va fi lezată bariera naturală de protecţie de la nivelul superficial al ţesutului cutanat. “Mai mult decât atât, anumite tratamente pentru acnee pot deveni ineficiente din cauza detergenţilor din anumite săpunuri solide. Gelurile de curăţare specifice tenului acneic sunt recomandate acestui tip de pacienţi, împreună cu produsele dermatocosmetice alese de către medicul dermatolog’’, susţine Dr. Ina Andreea Mintaş.

Săpunul şi bacteriile

Bacteriile sunt prezente în mod natural la suprafaţa pielii şi firului de păr, aşadar este posibil să se regăsească şi pe săpun. “Atâta timp cât bacteriile sunt ţinute sub control şi nu se înmulţesc necontrolat, nu trebuie să ne facem griji. În plus, studiile au demonstrat că bacteriile de la nivelul săpunului nu trec de bariera protectoare a pielii. Important este să nu dăm bacteriilor şansa să se înmulţească necontrolat, să ne menţinem sănătatea imunitară’’, precizează specialistul.

De ce trebuie să ţinem cont atunci când alegem un săpun:

Atunci când alegem produse de curăţare a pielii, este necesar să ţinem cont de câteva criterii:

• să conţină ingrediente blânde (mai ales să nu conţină leşie, conţinut crescut de parfum, parabeni, substanţe chimice corozive)
• să fie folosite cu apă călduţă, niciodată prea fierbinte;
• să nu le utilizăm în cantităţi mari şi să nu le reaplicăm excesiv;
• să le înlocuim în cazul în care produc uscarea excesivă a pielii sau apariţia mâncărimilor, porţiunilor înroşite sau a descuamării;
• să consultăm medicul dermatolog pentru a obţine recomandări utile în alegerea produsului de curăţare a pielii.