Cum a fost a doua ediţie a evenimentului „Mama şi copilul”, organizat de „Ce se întâmplă, doctore?” GALERIE FOTO

Cea de-a doua ediţie din seria evenimentelor „Mama şi copilul”, organizate de „Ce se întâmplă, doctore?”,  a avut loc pe 25 iulie, la CinemaPro. Invitatele evenimentului, moderat de Beatrice Osanu, redactor-şef CSID.RO, şi Bianca Poptean, senior editor CSID.RO, au fost Mihaela Bilic, medic primar diabet şi boli de nutriţie, Olivia Mantelers, leader Hand in Hand Parenting România, şi Valeria Herdea, medic primar medicină de familie.

Partenerul gold al evenimentului a fost Lidl, iar cei bronze Eurolife. De asemenea, unul dintre sponsori a fost şi Romaqua Group Borsec. Ce-a de-a doua ediţie „Mama şi copilul”, organizată de „Ce se întâmplă, doctore?”, a fost realizată cu sprijinul Scandinavian Design House (Bo Concept ne-a asigurat mobilierul), Olga Gudynn International School, Humanitas, Nutrivita, Blu Party şi Small Academy.

Alături de cititorii „Ce se întâmplă, doctore?” am încercat să aflăm cum ar trebui să arate alimentaţia copiilor noştri, cum am ajuns să ne luptăm cu bolile digestive şi să ne îngrăşăm, ce rol are stresul în acest proces.

Recomandări

Cum a decurs prima ediţie a evenimentului „Mama şi copilul” organizat de „Ce se întâmplă, doctore?”…

Suntem stresaţi, anxioşi, iar boala e doar la un pas distanţă. Ba mai mult, le transmitem asta şi copiilor noştri, cred cu convingere specialiştii. „Zahărul are o relaţie bună cu creierul nostru. Chiar şi noi, adulţii, avem nevoie de dulce când nu suntem bine emoţional. Zaharul este un anestezic şi este cel mai bun, dar şi cel mai păcătos antidepresiv. Ne dă o stare de bine pentru câteva momente, dar apoi ne umple de vină’’, a spus nutriţionistul Mihaela Bilic în cadrul evenimentului „Mama şi copilul”.

Într-o lume în care stresul rămâne principalul nostru adversar, tot mai mulţi dintre noi, adulţi şi copii deopotrivă, încearcă să îşi găsească alinarea în farfurie, să umple un gol prin mâncare.

„Un copil care nu este ascultat, căruia nu îi daţi suficientă de multă atenţie, cu care nu vă jucaţi, cu care nu comunicaţi, va suferi şi va compensa cu mâncare. Din experienţa mea, nu am găsit până acum un copil care să fie supraponderal sau obez, dar să fie fericit. Nici în familia respectivă nu există însă un echilibru, o stare de bine. Ei sunt victimele nevinovate ale unei relaţii care nu funcţionează foarte bine între părinţi sau al unui program de viaţă. Ei au nevoie să staţi cu ei la masă, să le povestiţi”, a spus Mihaela Bilic la evenimentul CSID.

„Am fost supraponderală în adolescenţă. Mâncam când părinţilor mei nu le era bine unul cu altul, când nu eram fericită cu mine, când mă părasea iubitul. Şi acum, uneori, mănânc când sunt stresată”, a completat Olivia Mantelers.

Dacă în 1999 15% dintre copii erau obezi, iar în 2009 la această categorie figurau 25% dintre copii, în 2018 situaţia este dramatică. „Avem copii supraponderali şi obezi, dar, mai mult decât atât, avem copii depresivi. A fost şi astăzi la cabinet un copil care avea a doua tentativă suicidară, părinţii plecaţi, tulburări de comportament, abandonase şcola şi era obez. Să stai de vorbă cu un astfel de copil nu înseamnă să te uiţi la el şi să îl critici. Toţi judecăm, dar ne întrebam ce e în spatele lui?’’, a adăugat medicul de familie Valeria Herdea.

Mâncarea gătită, o necesitate

În general, copiii sunt oglinda părinţilor, iar felul în care aceştia se alimentează îl regăsim şi în obiceiurile micuţilor. „În momentul în care aveţi copii, voi, ca şi părinţii, trebuie să mâncaţi corect. În anul 2018 este indicat să redevenim rudimentari, să încercăm ca lucrurile pe care le punem pe masă să fie simple, să fie gătite de noi, din ingrediente banale, pentru că, de fapt, cel mai mare pericol este comoditatea noastră, care se reflectă la nivel alimentar.

Credem că este mai simplu să cumpărăm lucruri pregătite de altcineva, însă, la capitolul industrie alimentară, chiar dacă nu vrea nimeni nici să ne îmbolnăvească, nici să ne facă supraponderali, se creează produse superfood. Atunci, orice lucru care este ambalat va fi mai concentrat în calorii, în nutrienţi, dar, din păcate, noi nu înţelegem că acel produs trebuie să fie mâncat într-o proporţie cât mai mică”, a mai spus nutriţionistul Mihaela Bilic.

Porţiile mari, pericol pentru organism

Nutriţionistul consideră că nimic din ce există în natură şi nimic din ce este comestibil nu poate fi numit nesănătos. „Doza face otrava, au spus-o specialiştii dintotdeauna. Răul noi îl facem, fie porţia este prea mare, fie consumăm prea des anumite produse. O alimentaţie sănătoasă înseamnă o alimentaţie diversificată. Avem alimente diferite şi trebuie să mâncăm puţin din tot’’.

Cartofii prăjiţi şi grăsimea, permise la copii

În momentul în care vine vorba de copii, alimentaţia sănătoasă nu este una dietetică. „La copii, jumătate din rata calorică trebuie să fie acoperită de grăsimi. Sănătos înseamnă cu grăsime, aşa creştem şi ne dezvoltăm. Acest concept dietetic, atât de iubit de mămici, nu este aplicabil în cazul copiilor. Ei trebuie să mănânce gras. Da, este normal ca un copil să aleagă un cartof prăjit”, susţine Mihaela Bilic.

Copiii au nevoie de trei mese pe zi, o gustare şi micul dejun, care pentru ei este important. „Ei se mişcă mult, au un ritm de creştere spectaculos. Gustarea înseamnă o masă mică între două mese principale şi este prezentă în momentul în care copilului îi este foame, nu este obligatorie. Lăsaţi copiii să mănânce pâine, această formă simplă de amidon le dă energie pentru mişcare. Copilul poate să mănânce unt, nuci, migdale, alune. Pentru adulţi asta înseamnă o bombă calorică, dar aici avem proteine, glucide şi lipide”, a continuat nutriţionistul Mihaela Bilic în cadrul evenimentului „Mama şi copilul”.

Durerile abdominale, provocate de stres

Chiar dacă bolile digestive au luat o mare amploare în ultima vreme, specialiştii cred că nu trebuie să dăm vin pe mâncare sau pe combinaţiile alimentare pe care le facem.

„Mâncarea nu este cauza relelelor, e doar un element din viaţa voastră. Dacă vă induceţi că un lucru vă face rău, aşa se va întâmpla. Asistăm la o explozie a bolilor digestive, iar multe dintre ele duc către sindromul colonului iritabil, acolo unde medicina nu a putut să găsească o cauză. Se întâmplă asta pentru că stresul s-a localizat la nivel digestiv,  acolo unde locuieşte imunitatea. Atunci când tubul digestiv şi digestia nu sunt bune, tot organismul este afectat. Trebuie să avem grijă de intestinul nostru, dar nu într-un mod anxios.

Echilibrul la nivel digestiv înseamnă un echilibru emoţional şi psihic. Ştiţi celebra vorbă: Mi s-a făcut stomacul ghem. Fricile noastre se adună aici, iar atunci nici nu mai contează ce mâncăm. E normal să mâncăm hrana asociată, adică să avem în farfurie carne şi cartofi. Produsele animale, fie că e vorba de câine, mezeluri, brânză, proteine şi grăsimi, nu au niciun gram de carbohidraţi. Aşa că e normal să le combinăm cu legumele, care au carbohidraţi, fibre şi apă”, precizează nutriţionistul Mihaela Bilic.

„Lucrurile ţin de ce se întâmplă în familie. 90% din patologia abdomenului dureros este legată de suferinţa psihoafectivă. Aproape 30 % dintre copiii care se plâng de dureri abdominale au în spate o alimentaţie defectoasă, stres. Nu doar că mâncăm pe fugă sau uităm să îi mulţumim lui Dumnezeu pentru ce avem, dar pur şi simplu uităm ce avem în farfurie”, a completat medicul de famile Valeria Herdea.

Fibrele, extrem de importante pentru sănătatea organismului

Printre subiectele de nutriţie abordate de Mihaela Bilic s-a numărat şi necesitatea includerii în alimentaţie a fibrelor alimentare, cele solubile din guma de guar, OptiFibre, dezvoltate de Nestle Health Science, având beneficii dovedite ştiinţific pentru sănătatea aparatului digestiv: stimulează tranzitul intestinal, sunt benefice în constipaţii ocazionale sau constipaţie cronică, dar şi în situaţii de balonare, gaze, dureri abdominale.

În plus, ajută la prevenţia colonului iritabil şi au efect prebiotic, stimulează producerea de bacterii sănătoase. Fibrele din guar sunt uşor de administrat şi nu au gluten, zahăr, lactoză, fructoză sau alte substanţe adăugate. „Suplimentele cu fibrele din guar nu se umflă la nivel digestiv şi nu schimbă consistenţa mâncării, iar când ajung în colon hrănesc bacteriile bune ”, a mai spus medicul Mihaela Bilic.

Teama de durere, rezolvată în cabinetul medicului de familie

În cadrul celei de-a doua ediţii a evenimentului „Mama şi copilul”, medicul de familie Valeria Herdea a abordat un subiect extrem de sensibil pentru copii şi părinţi: teama de durere. „Ştiinţa a adus multe lucruri în ultimii ani, unul dintre ele fiind posibilitatea de a reduce durerea. Există o cremă, care la bază are anestezic, dar are şi un rol antibactericid, deci omoară bacterii. Se pune pe pielea copilului, se acoperă cu o folie, pe care o are oricine în bucătărie, cu o jumătate de oră înainte de a veni la cabinet. Cât timpul copilul aşteaptă să îi vină rândul, crema anesteziază zona unde copilul va face injecţia”, a explicat specialistul. Astfel, copilul nu va mai merge la medic cu teamă.

Surprizele pregătite de sponsori

După două ore şi jumătate de sfaturi preţioase şi discuţii cu mămicile prezente în sală, la finalul evenimentului, partenerul gold Lidl Romania a oferit participanţilor, prin tragere la sorţi, 100 de premii constând în produse de îngrijire pentru copii. De asemenea, magazinul de mobilier şi accesorii pentru bebeluşi, copii şi adolescenţi FLEXIMO a oferit prin tragere la sorţi un premiu constând într-un troller, SKIP HOP.