Infecţia cu E.coli – simptome, cauze, tratament

Infecția cu E.coli se transmite deseori prin consumul de alimente contaminate. Această enterobacterie, Escherichia coli, prezentă în tractul gastrointestinal al tuturor oamenilor şi animalelor, care este adeseori inofensivă şi chiar benefică, previne colonizarea intestinului cu bacterii patogene şi joacă un rol important şi în producerea vitaminei K. Însă anumite tulpini ale acestei bacterii (există peste 700 de tulpini de E.coli) pot elibera toxine care favorizează infecţiile intestinale sau de tract urinar, pneumonia sau meningita.

În cazul copiilor sub 5 ani, infecţia cu E.coli poate duce chiar la sindromul hemolitic uremic (SUH), o afecţiune extrem de gravă, care poate cauza blocaj renal, hemoragie internă sau tulburări neurologice.

Aceste tulpini de E.coli pot fi transmise omului sau animalelor prin intermediul apei sau al hranei contaminate, dar şi prin contactul direct cu o persoană infectată ori cu un animal purtător al acestei bacterii.

Recomandări

Salata la pungă, sursă de Salmonella şi E.coli

Ai des dureri de stomac? De vină pot fi aceste boli. Ce remedii sunt de ajutor

Tulpini de E.coli periculoase

Potrivit microbiologics.com, tulpinile de E.coli care determină infecţiile intestinale şi apariţia diareei fac parte din următoarele grupuri:

• E.coli enterotoxigen (ETEC)
• E.coli enteropatogen (EPEC)
• E.coli enteroinvaziv (EIEC)
• E.coli enterohemoragic (EHEC)
• E.coli enteroagregativ (EAEC)

E.coli enterotoxigen – este cea mai frecventă cauză de infecţie şi deces în rândul nou-născuţilor din ţările în curs de dezvoltare. De asemenea, este cunoscută ca „diareei călătorului”. Bacteria se transmite prin apa şi alimentele contaminate şi aderă la celulele care căptuşesc tractul intestinal, unde îşi eliberează toxinele.

E.coli enteropatogen – este o tulpină de E.coli care se transmite pe cale fecal-orală sau prin intermediul apei contaminate, dar nu eliberează toxine, ci se ataşează de peretele intestinal, unde se dezvoltă necontrolat şi împiedică absorbţia intestinală.

E.coli enteroinvaziv – această tulpină se asemănă cu bacteria Shigella în ceea ce priveşte modul de transmitere şi simptomatologia. La fel, se transmite prin intermediul apei şi alimentelor contaminate şi poate duce la inflamaţii, distrugerea celulelor intestinale şi ulcer.

E.coli enterohemoragic – infecţia cu EHEC este cea mai periculoasă, deoarece eliberează o Shiga-toxină, care duce la degradarea severă a celulelor, cauzând inflamaţie, greaţă, vărsături, tromboză, diaree cu sânge, blocaj renal şi, într-un final, deces. Această tulpină de E.coli se poate transmite prin intermediul alimentelor şi băuturilor contaminate (lapte, sucuri, brânză, carne, ouă, spanac, salată, germeni etc.) sau prin contact direct cu un animal infectat ori o persoană contaminată. Potrivit Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, peste 10% din pacienţii infectaţi cu EHEC pot dezvolta sindromul uremiei hemoragice, o boală gravă, cu risc crescut de deces, caracterizată prin blocaj renal şi anemie hemolitică.

E.coli enteroagregativ – este o infecţie care apare cu precădere în rândul copiilor din ţările în curs de dezvoltare şi se manifestă prin diaree apoasă sau/şi mucoasă, care poate dura câteva săptămâni.

În cazul femeilor, infecţiile de tract urinar în care este implicată bacteria E.coli sunt favorizate de uretra mai scurtă, de actul sexual, prin efectul mecanic de introducere a germenilor în vezică, sau de folosirea contraceptivelor spermicide locale, care alterează flora vaginală.

Simptome ale infecţiei cu E.coli

Infecţia intestinală cu E.coli poate produce simptome în interval de 1-10 zile de la contractarea tulpinii, perioada de incubare a bacteriei, iar simptomele se manifestă, de obicei, pe o durată de 5-10 zile. Persoanele care au sistemul imunitar slăbit, care suferă de boli cronice sau urmează un tratament cu chimioterapice, gravidele, copiii mici, vârstnicii sunt categorii mai expuse riscului de a dezvolta complicaţii din cauza infecţiei cu E.coli.

Potrivit healthline.com, printre simptomele infecţiei cu E.coli se numără:

• Diaree apoasă
• Durerea abdominală joasă
• Crampele abdominale
• Febra
• Frisoanele
• Flatulenţa
• Balonarea
• Oboseala nejustificată
• Lipsa poftei de mâncare
• Greaţă şi vărsături

Când să te adresezi medicului

În cazul unei infecţii severe cu E.coli, însoţită de complicaţii, pot apărea simptome precum: diaree sau urină cu urme de sânge, paloare, apariţia cu uşurinţă a vânătăilor, deshidratare, eliminarea unor cantităţi reduse de urină şi blocaj renal.

Adresează-te de urgenţă medicului dacă:

– diareea persistă mai mult de 4 zile (la adulţi) sau 2 zile (la copii) şi este însoţită de febră;
– durerile abdominale sunt puternice;
– observi urme de mucus sau sânge în urină sau în scaun;
– ai dureri sau usturimi la urinare şi elimini cantităţi reduse de urină, deşi bei multă apă;
– vărsăturile persistă mai mult de 12 ore (în cazul bebeluşilor sub 3 luni, adresează-te medicului pediatru imediat ce observi acest simptom);
– ai călătorit recent într-o ţară străină şi prezinţi simptomele menţionate mai sus.

Pe baza unui sumar de urină sau a unei analize de scaun (coprocultură), medicul poate confirma sau infirma prezenţa tulpinii de E.coli responsabilă de apariţia simptomelor, stabilind astfel un plan de tratament adecvat.

Infecţia cu E.coli – cauze și mod de transmitere

Infecţia cu tulpini de E.coli patogene poate fi contractată în diverse situaţii. Cel mai frecvent mod de transmitere a bacteriei este consumul alimentelor contaminate.

De asemenea, folosirea ustensilelor de bucătărie neigienizate, consumul de alimente care nu au fost depozitate la temperaturi corespunzătoare (de exemplu, cele care conţin maioneză), care nu au fost gătite suficient (carnea în sânge), laptele nepasteurizat, legumele şi verdeţurile nespălate pot fi surse de contaminare cu E.coli.

Infecţia cu E.coli poate fi transmisă şi prin intermediul apei contaminate (atenţia la apa din piscine). Consumul de verdeţuri proaspete udate de agricultori cu apă dintr-o sursă contaminată poate favoriza, de asemenea, infecţia cu E.coli.

E.coli se poate transmite şi prin contact direct. Dacă o persoană infectată nu se spală pe mâini după folosirea toaletei şi ulterior manipulează ustensile de bucătărie şi alimente, bacteria poate fi transmisă mai departe persoanelor care consumă acele alimente sau care ating suprafeţele contaminate. De asemenea, persoanele care au ocupaţii legate de creşterea şi sacrificarea animalelor sunt predispuse infecţiei cu E.coli.

Factori de risc în infecţia cu E.coli

Anumite categorii de persoane sunt mai susceptibile de a contracta bacteria E.coli. Vârstnicii şi copiii mici (sugarii) au un sistem imunitar mai fragil şi prezintă un risc mai crescut de apariţie a complicaţiilor. De asemenea, persoanele imunocompromise care suferă de cancer, SIDA, care urmează un tratament pentru a preveni respingerea unui organ transplantat sunt mai expuse riscului de complicaţii apărute în urma infecţiei cu E.coli.

Tratamentul cu medicamente antiacide, administrate pentru reducerea secreţiei de acid gastric, poate creşte, de asemenea, riscul de infecţie cu E.coli. Încă nu se cunosc motivele, dar s-a observat o creştere a numărului de cazuri de infecţie cu E.coli în sezonul cald, în special în lunile iunie-septembrie.

Tratamentul infecţiei cu E.coli

Infecţia cu E.coli nu beneficiază de un tratament curativ şi trece adeseori de la sine, în decursul a 5-7 zile de la debutul simptomelor. Însă există metode prin care simptomele pot fi ameliorate, iar complicaţiile, prevenite. Acestea presupun odihnă şi consum de lichide, pentru a preveni deshidratarea şi oboseala.

Este de preferat să nu iei medicamente antidiareice fără recomandarea explicită a medicului, deoarece acestea încetinesc digestia şi favorizează absorbţia toxinelor produse de bacteria E.coli.

De asemenea, nu lua sub nicio formă antibiotice! Acestea nu sunt eficiente în cazul infecţiei cu E.coli. În plus, pot favoriza apariţia complicaţiilor şi cresc capacitatea unui microorganism de a rezista efectelor unuia sau mai multor antibiotice.

În cazul infecţiilor cu E.coli care prezintă complicaţii severe, cum este sindromul uremiei hemolitice (SUH), se recomandă spitalizarea şi tratamentul suportiv de rehidratare prin perfuzii, transfuzii de sânge şi dializă – care ajută la eliminarea toxinelor din sânge atunci când rinichii nu îşi îndeplinesc corespunzător funcţia.

Cum poate fi prevenită infecţia cu E.coli

Pentru a preveni infecţia cu E.coli, sunt indicate anumite măsuri de precauţie, care includ:

• consumă carne bine gătită (foloseşte un termometru pentru carne – temperatura minimă este de 71 grade Celsius)
• spală bine alimentele crude înainte de a le consuma (legume, verdeţuri, fructe)
• bea lapte, suc sau băuturi alcoolice pasteurizate
• spală bine ustensilele de bucătărie (cuţite, blat, tocător etc.)
• foloseşte tocătoare diferite pentru carne şi legume sau fructe
• nu ţine carnea crudă în apropiere de alimente gătite sau fructe ori legume proaspete, pe care le consumi ca atare
• nu consuma carne crudă, în special carne de vită sau sushi
• nu dezgheţa carnea la temperatura camerei, ci doar în frigider sau la cuptorul cu microunde
• nu ţine alimentele gătite la temperatura camerei prea mult timp

Cea mai eficientă metodă de prevenire a infecţiei cu E.coli este însă spălarea riguroasă a mâinilor cu apă şi săpun, înainte de a prepara sau consuma alimente. Este important să îl înveţi şi pe copilul tău să adopte acest obicei sănătos, după folosirea toaletei sau după ce intră în contact cu un animal de companie.