Tipuri de cancere pentru care se face RMN

RMN sau imagistica prin rezonanţă magnetică (IRM) este o analiză simplă, nedureroasă, recomandată frecvent persoanelor care prezintă suspiciunea de cancer. Prin intermediul undelor electromagnetice, al magneţilor de mare putere şi al unui computer ultraperformant, această analiză ajută la obţinerea unor imagini foarte detaliate, din mai multe unghiuri, a unor secţiuni din corpul omenesc şi poate deosebi ţesuturile normale de cele deteriorate.

RMN-ul joacă un rol foarte important în diagnosticul şi tratamentul cancerului, deoarece poate indica precis zonele în care există ţesut tumoral, precum şi stadiul de dezvoltare a acestuia. Este o analiză recomandată şi pentru identificarea metastazelor.

În ce situaţii este recomandat RMN-ul

În cazul analizei ţesuturilor moi din organism, imagistica prin rezonanţă magnetică este adesea recomandată în detrimentul tomografiei computerizate (CT), deoarece este mai precisă, ca urmare a substanţelor de contrast utilizate. Mai mult decât atât RMN-ul este şi mult mai sigur pentru pacient, deoarece nu utilizează raze X, spre deosebire de CT şi radiografii. Astfel, este indicată în cazul unor suspiciuni de cancer la nivelul capului, măduvei spinării, oaselor etc.
RMN-ul este indicat în special pentru identificarea:

Recomandări

Cancerul: cele mai importante modalităţi de diagnosticare

Imagistică prin Rezonanţă Magnetică sau Tomografie Computerizată

• Tumorilor cerebrale
• Cancerului osos
• Sarcomului de ţesut moale
• Cancerelor de sânge

De asemenea, RMN-ul este indicat şi în stadiile de debut ale cancerului cervical sau de vezică urinară, dar şi pentru vizualizarea ţesuturilor după tratamentul chirurgical sau radioterapeutic/chimioterapeutic.

Ce trebuie să ştii înainte să faci un RMN

Această procedură durează între 30 şi 60 de minute şi nu este nevoie să urmezi recomandări special înainte de a o efectua. Este foarte important însă să îi spui medicului tău sau imagistului dacă ai suferit recent intervenţii chirurgicale, dacă eşti însărcinată (RMN-ul nu este recomandat în primele 12 săptămâni de sarcină) sau ai un implant cardiac (pacemaker, stent cardiac), cohlear sau alte dispozitive metalice în corp – aparatul utilizează magneţi puternici care pot afecta funcţionarea acestora. De asemenea, nu trebuie să porţi asupra ta bijuterii (cercei, brăţări, inele, ceas etc.), agrafe de păr, chei, monede, carduri etc. Dacă porţi haine cu fermoar sau alt detaliu metalic, vei fi rugat să te dezbraci.

În cazul persoanelor obeze, e posibil să fie recomandată o altă analiză imagistică, deoarece există riscul ca pacientul să nu încapă în aparat. Dacă suferi de claustrofobie, e posibil ca personalul medical să îţi administreze calmante uşoare, pentru a te simţi mai confortabil.

În anumite situaţii, este necesar ca pacientul să înghită sau să îi fie injectată o substanţă de contrast, care ajută la identificarea ţesuturilor problematice. Dacă ştii că suferi de diverse alergii, neapărat informează medicul în privinţa acestui aspect.

Ce se întâmplă în timpul analizei RMN

La prima vedere, idee de a sta nemişcat timp de 30-60 de minute într-un aparat în forma unei gogoşi poate părea descurajantă, dar nu trebuie să îţi faci griji, pentru că patul şi pernele din interior sunt foarte confortabile. Masa specială pe care vei sta va intra într-un cilindru lung, care va scana părţile corporale indicate de medic. E posibil să ai o uşoară senzaţie de căldură în aceste zone în timpul testului, dar nu e nimic care să te îngrijoreze.

Chiar dacă vei fi singur în camera de examinare, poţi vorbi cu tehnicianul prin intermediul boxelor din aparat. Acesta este dotat şi cu cameră video. În anumite momente, e posibil să ţi se ceară să îţi ţii respiraţia câteva secunde şi să stai nemişcat.

Aparatul scoate un zgmot asemănător maşinii de spălat, aşa că poate fi deranjant pentru unele persoane. În astfel de situaţii, pot fi puse la dispoziţie căşti la care să asculţi muzică.

În acest video scurt poţi urmări cum se desfăşoară un examen RMN:

Posibile efecte adverse ale examenului RMN

Există câteva reacţii adverse pe care le poţi experimenta în urma examinării RMN. De exemplu, în cazul în care uiţi asupra ta un obiect metalic sau ai un implant metalic şi nu ai informat medicul în privinţa acestui aspect, este posibil ca acesta să nu mai funcţioneze corect. Acest lucru este periculos în special în cazul pacienţilor cardiaci, care au montat un stent cardiac sau un pacemaker.

De asemenea, unele persoane pot suferi atacuri de panică atunci când aud zgomotele aparatului şi simt că se sufocă, din cauza lipsei de spaţiu. Alteori, pot exista reacţii adverse la substanţa de contrast, cum ar fi greaţă, ameţeală, dureri în corp sau de cap, iritaţii ale pielii, senzaţie de leşin, hipotensiune, transpiraţie abundentă, slăbiciune sau dificultăţi de respiraţie, umflături la locul injectării. Aceeaşi substanţă de contrast poate duce la apariţia complicaţiilor în cazul persoanelor care suferă de afecţiuni renale şi fac dializă. Astfel de simptome trebuie raportate imediat personalului medical!

După expirarea timpului, pacientul este scos din aparat şi îşi poate relua activităţile normale şi nu există restricţii în privinţa alimentaţiei. Rezultatele RMN-ului se primesc, de obicei, în termen de 1-2 săptămâni.

Mituri despre examenul RMN

Există numeroase mituri care circulă în privinţa examinării RMN, de departe cel mai cunoscut fiind acela că expunerea la radiaţii ar favoriza apariţia cancerului. Iată care sunt cele mai frecvente neadevăruri despre imagistica prin rezonanţă magnetică:

Poate cauza cancer – FALS

Aparatul nu utilizează razele X de care te temi, ci presupune folosirea câmpului electromagnetic, care nu prezintă risc de iradiere, ori de câte ori este nevoie.

Nu este utilă în depistarea cancerului – FALS

Examenul RMN este folosit, într-adevăr, în special pentru leziunile suferite la nivel osteoarticular (fracturi, rupturi de ligament sau la nivelul tendoanelor etc.), dar poate fi recomandat şi pentru depistarea afecţiunilor neurologice, cum ar fi boala Alzheimer sau tulburarea bipolară. RMN-ul este util şi pentru depistarea în stadii timpurii a diverselor tipuri de cancer, pentru identificarea afecţiunilor craniene – accident vascular, leziuni nervoase –, ale coloanei vertebrale, abdomino-elviene (leziuni ale rinichilor, pancreasului, ficatului, ovarelor, prostatei etc.), toracice (inimă, plămâni, sâni).

RMN-ul deschis este la fel de eficient precum cel închis – FALS 

Un aparat RMN închis este mai eficient şi oferă rezultate mai precise decât cel deschis. Chiar dacă poate părea mai confortabil să faci un RMN într-un aparat deschis, trebuie să ţii cont că aparatul standard, cel închis, este capabil să producă imagini mai calitative şi, prin urmare, asta poate avea un impact semnificativ asupra diagnosticului.

Surse: cancer.org, reverehealth.com, cancercenter.com