Cancer renal: simptome, cauze, tratament, prevenţie

Cancer renal: definiţie

Cancerul renal sau de rinichi este unul dintre cele mai comune forme de cancer atât la femei, cât şi la bărbaţi. Potrivit celor mai recente statistici ale American Cancer Society, cancerul renal afectează 63.340 de persoane, femei şi bărbaţi. Dintre acestea, aproape 15.000 decedează, ca urmare a depistării tardive a maladiei şi a tratamentului care nu îşi mai face efectul. Din motive încă necunoscute, bărbaţii sunt de două ori mai expuşi riscului de a dezvolta această formă de cancer.

Vârsta medie la care este diagnosticat cancerul renal este de 64 de ani, fiind rar întâlnit la persoanele sub 45 de ani. Din motive încă necunoscute, incidenţa cancerului renal a crescut în ultimii 30 de ani, dar se poate presupune că şi testele imagistice inovatoare, cum ar fi computer tomograful, au contribuit la depistarea acestei forme de cancer, care altfel ar fi rămas nedescoperită.

Principalul rol al rinichilor este de a filtra sângele şi de a elimina excesul de apă, săruri şi alte toxine, pe care le introducem în corp prin intermediul alimentelor sau băuturilor. Acestea sunt eliminate din organism prin urină. De asemenea, rinichii ajută la reglarea tensiunii arteriale, prin producţia unui hormon numit renină, şi contribuie la dezvoltarea celulelor roşii din măduva spinării, prin intermediul hormonului numit eritropoietină. Deşi rinichii au un rol foarte important, o persoană poate trăi foarte bine şi cu un singur rinichi, dacă acesta funcţionează optim. În schimb, când ambii rinichi sunt afectaţi, este necesară dializa.

Recomandări

Cât de dăunătoare este radioterapia pentru cei din jur?

Cancerul de oase – despre tipuri de tumori şi modalităţi de tratament

Cancer renal: simptome

Multe cazuri de cancer renal sunt depistate înainte de metastazare, dar sunt şi situaţii când diagnosticul este stabilit abia când tumorile se extind la nivelul mai multor organe. Acest lucru se întâmplă deoarece simptomele pot lipsi cu desăvârşire, chiar şi în cazurile în care tumora este mare.

Chiar dacă manifestările cancerului renal în stadii incipiente lipsesc sau sunt foarte vagi, tumorile de mari dimensiuni pot da simptome precum:

• Sânge în urină (hematurie)
• Durere lombară joasă
• Un nodul sau o umflătură în zona lombară
• Oboseală sau epuizare
• Lipsa poftei de mâncare
• Scăderea nejustificată în greutate
• Febra
• Anemie
• Tulburări de vedere
• Păr corporal în exces (mai ales în cazul femeilor)

Astfel de simptome sunt specifice şi altor afecţiuni, nefiind tipice exclusiv cancerului renal. De exemplu, hematuria poate fi un semn al unei infecţii urinare sau al pietrelor la rinichi.

Cancer renal: cauze şi factori de risc

Cancerul renal este cauzat, în principal, de modificările ADN-ului celular. Anumite gene pot preveni aceste anomalii (gene supresoare tumorale – antioncogene), în vreme ce altele ajută la dezvoltarea şi reproducerea celulelor tumorale (gene oncogene). Anumite afecţiuni ereditare pot deregla activitatea unor gene antioncogene, provocând astfel modificări în structura ADN-ului celular:

• Boala von Hippel-Lindau (anomalia genei antioncogene VHL)
• Leiomiomul (anomalia genei antioncogene FH)
• Sindromul Birt-Hogg-Dube (anomalia genei antioncogene FCLN)
• Cancer renal familial (anomalia genelor antioncogene SDHB sau SDHD)

Testele genetice pot ajuta la depistarea acestor anomalii. Dacă ai un istoric de cancer renal, este indicat să îţi faci aceste analize, chiar dacă nu prezinţi simptome.

ADN-ul celular se poate modifica şi pe parcursul vieţii. Există anumiţi factori care pot creşte riscul anomaliilor biologice, cum ar fi:

• Expunerea la fumul de ţigară sau alte substanţe toxice
• Obezitatea
• Abuzul de medicamente analgezice, diuretice, antipiretice sau antiinflamatoare nonsteroidiene
• Hipertensiunea arterială netratată
• Dializa
• Boala cronică de rinichi
• Rasa şi sexul (cancerul renal este mai frecvent în rândul bărbaţilor afro-americani)
• Sindromul Cowden (caracterizat prin anomalia genei PTEN, care poate creşte riscul de cancer de sân, de tiroidă sau de rinichi)
• Scleroza tuberoasă

Cancer renal: diagnostic

Diagnosticul cancerul renal se stabileşte pe baza examenului fizic, dar şi a testele suplimentare de sânge sau imagistice. Dacă pacientul prezintă simptome specifice cancerului renal, medicul le va nota şi va evalua istoricul medicul, dar şi eventualii factori de risc, precum obezitatea sau fumatul. Dacă examinarea fizică sugerează posibilitatea cancerului renal, se vor solicita teste suplimentare, precum:

• Analize de sânge sau/şi de urină
• Computer tomografie (CT)
• Imagistică prin rezonanţă magnetică (IRM)
• Scanare cu ultrasunete
• Tomografie cu emisie de pozitroni (PET)
• Pielografia intravenoasă (urografie excretorie) cu substanţă de contrast
• Angiografie
• Radiografie toracică (dacă se supectează metastaze la nivelul plămânilor)
• Scintigrafia osoasă (dacă se suspectează metastaze la nivelul oaselor)
• Puncţie biopsie renală

În funcţie de rezultatele obţinute, medicul urolog, oncolog sau radiolog va stabili planul de tratament, dar numai după stadializarea bolii. Cancerul renal se împarte în 4 categorii, în funcţie de gravitate:

Stadiul I – tumora este localizată în rinichi şi nu depăşeşte 7 centimetri
Stadiul II – tumora este localizată în rinichi, dar depăşeşte 7 centimetri
Stadiul III – tumora s-a extins la nivelul ganglionilor limfatici, în vasele de sânge sau în ţesuturile periferice
Stadiul IV – tumora s-a extins şi la alte organe (intestin, pancreas, plămâni)

Rata de supravieţuire depinde de stadiul în care este descoperită boala, dar şi de anumiţi factori de risc, cum ar fi nivelul calciului din sânge, al celulelor roşii, deficitul de lactat dehidrogenază (LDH), precum şi de starea generală de sănătate a pacientului sau de afecţiunile asociate.

Cancer renal: tratament

Echipa de medici care stabileşte şi pune în aplicare tratamentul cancerului renal trebuie să fie una multidisciplinară. În aceasta sunt implicaţi, de regulă, un medic urolog, un oncolog, un radiolog, un nutritionist, dar şi un psiholog. Toţi aceştia au partea lor de acţiune în ceea ce priveşte succesul tratamentului cancerului renal.

Există 5 tratamente standard pentru cancerul renal, în funcţie de stadiul acestuia.

Ablaţia chirurgicală (nefrectomia parţială sau totală)

• Radioterapia
• Chimioterapia (oral sau intravenos)
• Terapiile biologice (imunoterapia) – constă în stimularea sistemului imunitar cu ajutorul inhibitorilor
• Terapia ţintită – constă în administrarea anumitor medicamente în funcţie de mutaţia genetică suferită de celulele maligne

Cancer renal: prevenţie

Chiar dacă anumite forme de cancer renal sunt ereditare, deci moştenite de la unul dintre părinţi, există câteva metode prin riscul acestei maladii poate fi scăzut, mai ales dacă este cauzat de anomalii genetice dobândite. Acestea constau în: renunţarea la fumat, menţinerea unei greutăţi normale, ţinerea sub control a tensiunii arteriale şi evitarea mediilor toxice.

Surse: mayoclinic.org, cancer.gov, kidneycancer.org, healthline.com

Autor: Paula Rotaru