Colesterolul mărit și valorile normale pentru HDL și LDL

S-a vorbit foarte mult despre colesterolul mărit, despre cel bun şi cel rău și despre cum putem face să îl păstrăm în limite normale. Colesterolul are un rol esenţial în organism. Un colesterol mărit poate duce la boli de inimă, accidente vascular cerebrale, ateroscleroză, înfundarea sau rigidizarea arterelor.

Bărbații ar trebui să își controleze în mod regulat nivelul de colesterol, începând cu vârsta de 35 de ani sau chiar mai devreme. Femeile ar trebui să înceapă depistarea colesterolului de rutină în jurul vârstei de 45 de ani. Pentru a fi în siguranţă, este indicată testarea colesterolului la fiecare cinci ani începând cu vârsta de 20 de ani. Pacienții cu diabet zaharat, boli de inimă, accident vascular cerebral, hipertensiune arterială sau cei care ieu medicamente pentru a controla nivelul de colesterol ar trebui să-și verifice nivelul de colesterol în fiecare an.

Colesterolul mărit: cine este expus acestui risc 

Testarea colesterolului este foarte importantă dacă:
• există un istoric familial de colesterol ridicat sau boli de inimă
• pacientul este diagnosticat cu supraponderalitate sau obezitate;
• se onsumă alcool frecvent
• se fumează
• o persoană are un stil de viaţă inactiv
• un pacient are diabet, boli de rinichi, sindromul ovarului polichistic sau o glandă tiroidă subactivă

Recomandări

Când trebuie să testăm pentru colesterol copiii mai mici de 10 ani

Dieta anti-colesterol. Alimentele permise și interzise dacă ai colesterolul crescut

Toate aceste lucruri pot creşte riscul de a dezvolta colesterol mărit.

Colesterolul total, colesterol HDL și colesterol LDL: ce presupune analiza pentru colesterol

Un test complet de colesterol măsoară patru tipuri de lipide sau grăsimi din sânge:

Colesterolul total: Aceasta este cantitatea totală de colesterol din sângele tău.
Lipoproteina cu densitate scăzută (LDL) colesterol: Acesta este denumit colesterol „rău”. Prea mult ridică riscul de atac de cord, accident vascular cerebral şi ateroscleroză.
Colesterolul cu densitate mare a lipoproteinelor (HDL): Acesta este denumit colesterol „bun”, deoarece ajută la scăderea colesterolului LDL din sângele tău.
Trigliceride: Când mănânci, corpul transformă caloriile de care nu are nevoie în trigliceride, care sunt stocate în celulele tale grase. Oamenii care sunt supraponderali, diabetici, mănâncă prea multe dulciuri sau consumă prea mult alcool pot avea nivele crescute de trigliceride.

Colesterolul mărit: pregătirea pentru analiză

Dacă un pacient vrea doar să verifici conţinutului HDL şi a nivelului total de colesterol, este posibil să poată mânca în prealabil. Cu toate acestea, dacă trebuie făcut un profil complet lipidic, persoana în cauză ar trebui să evite să mânânce sau să bea altceva în afară de apă timp de 9 până la 12 ore înainte de test.

Înainte de test, pacientul trebuie să-i spună medicului despre:
• orice simptome sau probleme de sănătate pe care le întâmpină
• istoricul familial al sănătăţii inimii
• toate medicamentele şi suplimentele pe care le ia în prezent

Dacă se iap medicamente care ar putea creşte nivelul de colesterol, cum ar fi pilulele contraceptive, medicul poate cere să nu mai iei aceste medicamente cu câteva zile înainte de test.

Care sunt sunt valorile normale pentru colesterol seric total, HDL, LDL și trigliceride

Nivelurile de colesterol sunt măsurate în miligrame (mg) de colesterol per decilitru (dL) de sânge. Rezultatele ideale pentru majoritatea adulţilor sunt:

LDL: 70 până la 130 mg / dl (cu cât este mai mic numărul, cu atât mai bine)
HDL: mai mult de 40 până la 60 mg / dl (cu cât numărul este mai mare, cu atât mai bine)
Colesterol seric total: mai mic de 200 mg / dl (cu cât numărul este mai mic, cu atât mai bine)
Trigliceride: 10 până la 150 mg / dl (cu cât numărul este mai mic, cu atât mai bine)

Dacă nivelul de colesterol total și al LDL este în afara intervalului normal, este posibil să existe un risc mai mare de boli de inimă, accident vascular cerebral şi ateroscleroză. Dacă rezultatele testelor sunt anormale, medicul poate să comande un test de glicemie pentru a verifica diabetul zaharat. Medicul poate efectua de asemenea un test al funcţiei tiroidiene pentru a determina dacă tiroida este inactivă.

Colesterolul mărit: rezultatele testelor pot fi incorecte?

În unele cazuri, rezultatele testelor de colesterol pot fi greşite. De exemplu, un studiu publicat în Jurnalul Colegiului American de Cardiologie a constatat că o metodă comună pentru calcularea nivelurilor de colesterol LDL produce adesea rezultate inexacte.

Dieta necorespunzătoare, medicamentele, eroarea umană şi o varietate de alţi factori pot determina testul să producă rezultate fals-negative sau false-pozitive. Testarea atât a nivelurilor HDL cât şi a nivelului LDL produce de obicei rezultate mai precise decât verificarea LDL în monoterapie.

Colesterolul mărit: cum poate fi scăzut

Pentru a aduce în limite normale colesterol mprit, se impun următoarele măsuri:

• Renunţarea la fumat şi limitarea consumul de alcool;
• Evitarea alimentelor bogate în grăsimi şi a alimentelor bogate în sodiu, menţinând în acelaşi timp o dietă echilibrată;
• Consumul unei mari varietăți de legume, fructe, produse din cereale integrale, produse lactate cu conţinut scăzut de grăsimi şi surse slabe de proteine.
• Sportul regulat: se recomandă 150 de minute de activitate aerobică moderată pe săptămână, precum şi două sesiuni de activităţi de consolidare a muşchilor.
• Combaterea stresului: mai multe studii au corelat stresul prelungit cu valorile mari ale colesterolului LDL și cu valori mici ale colesterolui bun (HDL).

Ce medicamente se iau pentru colesterolul mărit

În cazul în schimbarea stilului de viață nu duce la reducerea colesterolului, medicul curant ar putea recomanda medicamente pentru colesterolul mărit. Acestea vizează scăderea valorilor LDL și ale trigliceridelor și creșterea valorilor colesterolului bun (HDL).

Clasele de medicamente recomandate pentru pacienții cu colesterol mărit sunt:

• statinele (scad valorile LDL și ale trigliceridelor și cresc ușor valorile HDL)
• inhibitori ai absorbției de colesterol (scad valorile LDL și ale trigliceridelor și cresc ușor valorile HDL)
• inhibitorii de PCSK9 (scad LDL);
• inhibitorii de citrat liază (scad LDL);
• sechestranți ai acizilor biliari (scad LDL și e posibil să crească ușor HDL);
• combinația de statine și inhibitori ai absorbției de colesterol (scad valorile LDL și ale trigliceridelor și cresc valorile HDL);
• combinația de statine și blocanți ale canalelor de calciu (statinele scad LDL și trigliceridele, iar blocanții de calciu reduc tensiunea arterială);
• fibratele (scad trigliceridele, scad ușor LDL și cresc ușor HDL);
• niacina (scade LDL și trigliceridele și crește ușor HDL);
• acizii grași Omega-3 (scad trigliceridele și e posibil să crească ușor HDL).

Este posibil ca medicamentele pentru reducerea componentei LDL a colesterolului și a trigliceridelor să aibă efecte adverse precum durerile musculare, starea de rău, constipația și balonarea. De aceea, se iau la sfatul medicului pentru că împreună cu un stil de viață sănătos, pot reduce riscul de AVC și infarct.