13 lucruri despre gripă şi răceala la copiii de grădiniţă şi şcoală

Pe cât de mare este necesitatea de a da copilul la creşă sau la grădiniţă atât din punct de vedere al educaţiei şi al socializării, dar şi pentru a şti copilul în siguranţă (nu toate familiile beneficiază de ajutorul bunicilor sau îşi pot permite o bonă), pe atât de mare sunt grijile şi anxietăţile părinţilor. În primii ani de colectivitate, copiii mici se îmbolnăvesc des. Aproape săptămânal. Ameţitor de des. Cumva nu se termină tratamentul unui răceli, că pare că debutează un alt episod de boală.

Este un şoc să îţi vezi copilul bolnav atât de des şi mulţi părinţi sunt îngrijoraţi că ai lor copii ar avea mari probleme de sănătate. Răceli, otite, viroze intestinale, rujeolă, gripă sunt doar câteva dintre afecţiunile cu care cei mici intră în contact. Nu puţini sunt părinţii care se gândesc serios să îi retragă pe copii din colectivitate exasperaţi fiind de numărul des de îmbolnăviri. Unii chiar o fac şi recurg la soluţii precum o bonă sau îşi modifică programul de lucru. Cu toate acestea, răbdarea este cel mai bun aliat în povestea intrării în colectivitate. Dar şi înţelegerea unor principii de bază. Iată definiţiile ca la carte pentru răceală (afecţiuni numite în general – infecţii ale tractului respirator superior) şi pentru gripă.

Răceală şi gripă la copiii – definiţii

Răceala debutează cu stări de oboseală, strănut, dureri de cap şi de gât. Este o boală care se transmite.Nasul înfundat este un alt semn. Pacientul cu răceală poate deveni palid. Anual un adult suferă de 2 sau de 3 ori de răceală, iar un copil mic care debutează în colectivitate poate suferi de circa 10 ori de răceală într-un an.

Recomandări

Cum îți dai seama că răceala a evoluat în sinuzită. 7 semne la care să fii…

7 ceaiuri care alungă răceala și gripa. Te ajută să respiri mai bine, calmează durerile în…

Gripa, contagioasă şi ea, debutează brusc. Simptome – febra, de 39 – 40 de grade (câteva zile), stări de oboseală, tuse uscată, frisoane, dureri puternice de cap, dureri oculare şi roşu în gât. Durerile musculare acute, frisoane, dureri abdominale şi ale oaselor, precum şi senzaţie de usturime a ochilor, stările de greaţă şi vomă sunt, de asemenea, asociate gripei, iar în cazuri grave acestea pot evolua şi în alte probleme gastro-intestinale. 1 din 5 adulţi suferă o dată pe an de gripă. Împotriva gripei există vaccinuri. Copiii, bătrânii şi femeile însărcinate sunt categorii expuse îmbolnăvirii cu virusul gripal şi sunt sfătuiţi să se vaccineze anual.

Răceală şi gripă la copiii – imunitatea se formează în ani de zile

Imunitatea se formează carămidă cu cărămidă (răceală cu răceală, bronşită cu bronşită, enterocolită cu enterocolită etc). În primii ani copiii se îmbolnăvesc des. Mult mai des decât şi-ar dori cineva, însă este modul prin care organismul devine mai puternic şi mai pregătit să facă faţă provocărilor virusurilor, bacteriilor cu care se va întâlni pe tot parcursul vieţii.

Doctorii pediatri cu experienţă le spun părinţilor că în primele două ierni de la intrarea în colectivitate să se aştepte la episoade frecvente de îmbolnăviri a celor mici (virozele respiratorii sunt cele mai frecvente). Cum spuneam mai sus, în jur de 10 episoade de răceli pe an sunt normale pentru micuţii care abia au păşit pragul creşelor şi grădiniţelor. Numărul acestora poate creşte dacă în familie sunt mai mulţi copii.
Şi totuşi, ce pot face părinţii pentru copiii lor?

Răceală şi gripă la copiii – somn şi alimentaţie de calitate

Părinţii trebuie să le asigure o alimentaţie sănătoasă şi echilibrată (alăptarea la sân se dovedeşte a fi un aliat în formarea sistemului imunitar). Fructe şi legume de sezon, carne, ouă şi lactate din surse sigure şi gătite dietetic trebuie să constitue alimentaţia de zi cu zi. A se evita mâncarea semipreparată, conservele, dulciurile concentrate în zahăr, alimentele care conţin ingrediente artificiale, coloranţi chimici.
Somnul de calitate – un alt factor important care menţine sănătatea copiilor şi ajută la refacerea organismului afectat de boală. Asiguraţi-vă că micuţii dorm suficient şi au un somn de calitate. Aerisiţi camerele înainte de culcare şi la trezire.

Răceală şi gripă la copiii – a se evita spaţiile închise şi aglomerate

Evitaţi pe cât posibil contactul cu persoanele bolnave. Chiar dacă asta înseamnă lipsa de la întâlniri cu prietenii, de la petreceri şi mai puţină socializare pentru părinţi.

De asemenea, este de evitat să duceţi copiii mici în spaţii închise şi aglomerate, în spitale (dacă nu este o urgenţă medicală).
Important este să nu locuiţi într-o casă afectată de mucegai ori în care se fumează – mucegaiul şi fumul de ţigară afectează sănătatea copiilor de asemenea.

Membrii familiei răciţi trebuie să tuşească şi să strănute în şerveţele de hârtie care se aruncă imediat la coşul de gunoi. Aceştia se vor spăla pe mâini des.

Răceală şi gripă la copiii – nu îi îmbrăcaţi prea gros pe copii

De asemenea, în dorinţa de a proteja copiii de răceli, unii părinţi îi îmbracă prea gros, iar micuţii transpiră. Copiii nu trebuie îmbrăcaţi prea gros, mai ales că aceştia se joacă, aleargă. Îmbrăcarea în straturi este de preferat, în funcţie de activitate şi de temperatura de afară se mai ia sau se mai adaugă un strat. Important este ca primul strat de haine să fie din bumbac sau lână, să absoarbă transpiraţia.

Răceală şi gripă la copiii – tratamente

Deşi antibioticul pare o soluţie pentru tratament atunci când simptomele sunt supărătoare, majoritatea infecţiilor de tract superior sunt cauzate de virusuri, prin urmare antibioticul nu ajută, ci dăunează (distruge flora normală bacteriană – cu rol esenţial în imunitate. A nu se administra medicamente fără prescripţia unui pediatru. În general, medicii pediatri prescriu antitermice sub formă de supozitoare sau sirop pentru restabilirea temperaturii normale a corpului şi decongestionante nazale. Unii specialişti recomandă aerosoli chiar şi nou născuţilor.
Vitamina C şi vitamina D sunt de ajutor copiilor mici pentru a fi mai rezistenţi în faţa infecţiilor. Se găsesc în fructe şi legume proaspete . Pentru vitamina D, gălbenuşul de ou din sursă ecologică, ficatul de vită, cerealele, nucile, mere, lactate, dar şi peşte precum sardinele sunt recomandate.