Ce simte un om care tocmai suferă un infarct? Infarctul miocardic poate avea următoarele simptome. De obicei, în urma unui efort apare o durere localizată în mijlocul pieptului, o durere severă (unii pacienţi au spus că au văzut ”moartea cu ochii”). Respiraţia devine dificilă, iar durerea iradiază spre umeri şi braţe. Dacă aceste simptome durează de peste 20 de minute, este cazul să sunaţi urgent la 112. Dar sunt şi cazuri în care infarctul este asimptomatic, iar pacientul simte că se sufocă. Şi atunci sunaţi la 112.
Am stat de vorbă cu dr. Oana Gheorghe-Fronea, medic specialist cardiolog despre semnele şi simptomele ininii care ne trimit de urgenţă la spital.
CSÎD: Când este cazul să ne prezentăm la un consult de inimă?
Dr. Oana Gheorghe-Fronea: Depinde de ce vârstă avem, din ce familie provenim (referindu-mă la istoriul de boli de inimă) şi bineînţeles de ce simptom avem.
Dacă ne confruntăm cu simptome specifice unei afecţiuni cardiovasculare (de exemplu, dureare anginoasă, dipnee –respiraţie dificilă, palpitaţii, sincopa, valori constant crescute:140/90mmHg ale tensiunii arteriale) recomandarea este să vă prezentaţi cât se poate de repede.
Dacă este vorba de un control de rutină, în absenţa simptomelor, atunci dacă avem neşansa să provenim dintr-o familie de cardiaci în care mama şi sau tatăl sunt cunoscuţi cu diferite boli cardiovasculare de la vârste tinere (bărbaţi sub 55 de ani, femei sub 60 de ani) atunci un consult cardiologic de evaluare este bine venit oricând urmând ca intervalul la care să se efectueze următorul control să fie stabilit în funcţie de rezultatele acestui prim bilanţ.
Dacă nu este vorba de simptome specifice şi nici de o eventuală moştenire familială, atunci un prim control cardiologic de evaluare devine necesar la bărbaţii cu vârsta de peste 55 ani şi la femeile cu vârsta de peste 60 de ani.
O categorie aparte o reprezintă acei oameni diagnosticaţi cu boli care pot influenţa în timp aparatul cardiovascular, cum este cazul diabetului zaharat, de exemplu. Toţi pacienţii ce sunt diagnosticaţi cu diabet zaharat ar trebui să primească recomandarea de a efectua un consult cardiologic de evaluare odată cu diagnosticarea şi luarea lor în evidenţa ca diabetici.
CSÎD: Care sunt principalele boli de inimă?
Dr. Oana Gheorghe-Fronea: Sunt multe.
Cele mai frecvente în ţara noastră sunt hipertensiunea arterială şi boala cardiacă ischemică.
Dar nu putem neglija nici valvulopatiile (afecţiunile valvelor cardiace ce pot fi defecte înnăscute (congenitale) sau dobândite pe parcursul vieţii), tulburările de ritm cardiac, afecţiunile arterelor – arteriopatiile sau venelor sau afecţiunile acute de tipul miocarditelor.
CSÎD: Deşi cancerul este cel mai temut duşman al sănătăţii, de inimă mor mai mulţi oameni. De ce?
Dr. Oana Gheorghe-Fronea: Principala cauză de deces în România şi în întreaga Europa este reprezentată de bolile cardiovasculare între care boala cardiacă ischemică este responsabilă de cele mai multe
decese. De ce? Pentru că, pe lângă o predispoziţie genetică poate a noastră a naţiune către boli cardiovasculare, ducem un stil de viaţă nesănătos, fiind expuşi în continuu la o multitudine de factori de risc cardiovascular: suntem sedentari, din ce în ce mai mult în ultimul timp, suntem din ce în ce mai graşi – obezitatea în România are un trend ascendent, consumăm foarte multă sare – majoritatea fără nici ca să ştim, acesta fiind ascunsă în alimente şi băuturi, mâncăm foarte multe grăsimi – şi asta ne face dislipidemici şi foarte mult zahăr – asta ne face diabetici. Consecinţa hipertensiunii arteriale, a dislipidemiei şi a dibetului zaharat, fără a mai discuta şi de fumat duc inevitabil către boala cardiacă ischemică. Nu mergem în mod regulat la controale medicale chiar dacă ştim că în familia noastra sunt probleme din tată în fiu, nu există o cultură medicală, mai ales o cultură a prevenţiei bolilor cardiovasculare. Accesul la controalele medicale şi la tratament este adeseori limitat din motive socio-economice. Şi de aici dezastrul…..
CSÎD: Care sunt semnele unui infarct
Dr. Oana Gheorghe-Fronea: În primul rând, durerea localizată în mijlocul pieptului, severă (pacientul simte că vede moartea cu ochii), având un caracter de constricţie/presiune, însoţită de senzaţie de respiraţie dificilă. Durerea se mută către umeri şi braţe. Această durere debutează de obicei în timpul unui efort şi durează de peste 20 de minute (deşi poate pacientul şi-a administrat chiar nitroglicerină sub limbă)
Uneori infactul poate fi indolor şi tot ce simte pacientul este doar sufocarea, respiraţia dificilă, instalată brusc, fără o explicaţie aparentă.
Alterori infarctul se poate manifesta cu pierderea bruscă a stării de conştienţă (sincopă) – pacientul căzând ca secerat din picioare sau cu moarte subită cardiacă care în absenţa instituirii prompte a măsurilor de resuscitatoare duce la decesul pacientului.
CSÎD: Ce înseamnă preinfarct?
Dr. Oana Gheorghe-Fronea: Prin preinfarct se înţelege acea situaţie în care crizele de durere tipică anginoase sunt din ce în ce mai dese, mai lungi, declanşate de eforturi din ce în ce mai mici sau care apar chiar în repaos total, dar care nu se însoţesc de dovada necrozării muşchiului cardiac – în sânge nu cresc enzimele de necroză miocardică, iar ecocardiografic nu se decelează o tulburare de contracţie localizată a peretelui inimii. În termen medical noi o numim ”angină instabilă”.
Dr. Oana Gheorghe-Fronea, medic specialist cardiolog