Să convingi un fumător înrăit să renunţe la tutun doar în eventualitatea declanşării unei boli de inimă deoseri este o misiune sortită eşecului. Şi cu toate aceastea, unii dintre fumători sunt puşi în faţa faptului împlinit şi sunt nevoiţi să renunţe la acest viciu atunci când chiar sunt diagnosticaţi cu o boală cardiovasculară. Dr. Oana Fronea-Gheorghe, medic specialist cardiolog explică cum elementele nocive din ţigări (inclusiv din cele electronice) afectează sănătatea cardiovasculară.
De ce fumatul este atât de blamat de către medici în general şi mai ales de către medicii pneumologi şi de către medicii cardiologi? Fumatul afectează sănătatea cardiovasculară prin mai multe mecanisme. ”Pe de o parte accelerează ateroscleroza. Într-o explicaţie simplistă, iată ce se întâmplă – ateroscleroza este procesul de depunere a grăsimilor pe pereţii vaselor de sânge. În urma acestui proces se formează aşa-numitele plăci de aterom. În timp, acestea duc la îngustarea vaselor de sânge. Fluxul sanguin este redus prin aceste vase de sânge. Aşa are loc scăderea aprovizionării cu sânge a organului deservit de un astfel de vas de sânge” explică medicul cardiolog Oana Fronea-Gheorghe. În unele cazuri, vasele de sânge pot suferi şi dilataţii – adică se formează anevrisme. Acestea se pot rupe, provocând în cazul vaselor mari (cum este artera aortă) hemoragii masive ameninţătoare de viaţă.
Pe de altă parte, fumatul stimulează formarea de cheaguri de sânge (efect protrombotic). ”Cheagurile de sânge împreună cu placa de aterom (grăsime) pot duce la obstrucţia completă a vasului de sânge afectat cu apariţia consecutivă a infarctului (lipsa totală de aprovizionare cu sânge) în organul deservit de către acel vas de sânge – în cazul inimii – infarct miocradic” mai adaugă specialistul cardiolog.
Totodată, fumatul determină apariţia unei stării inflamatorii la nivelul întregului organism, care la rândul ei accelerează procesul ateroasclerotic şi trombotic supraimpus. ”Fumatul, afectând stratul intern al vaselor (endoteliul) precum şi răspunsul vasomotor, induce spasme ale vaselor sangvine, care de asemenea compromit aprovizionarea adecvată cu sânge în organele deservite” mai explică dr. Fronea-Gheorghe. Nu rareori fumătorii au şi valori crescute ale tensiunii arteriale. ”Prin rigidizarea arterelor secundară procesului aterosclerotic, disfuncţiei endoteliului şi a răspunsului vasomotor alterat, fumatul poate duce la apariţia hipertensiunii arteriale” a mai completat cardiologul.
Deşi multe persoane nu sunt informate corect, ţigările electronice nu sunt deloc lipsite de aceeaşi toxicitate ca şi ţigările clasice. ”Vreau să menţionez că efectele noctive ale fumatului au fost consemnate la toate tipurile de ţigarete (inclusiv pentru cele „mild”sau „light”, cu filtru, pipă etc), precum şi la alte tipuri de consum de tutun (mestecat, prizat) şi chiar la ţigările electronice. Acestea din urmă ar trebui comercializate având aceleaşi etichete de informare a riscurilor precum pachetele convenţionale de ţigări” atenţionează dr. Oana Fronea-Gheorghe.
Nu în ultimul rând, fumatul pasiv creşte de asemenea riscul cardiovascular al unei persoane cu aproximativ 30%. ”De aici importanţa crucială a legii care interzice fumatul în spaţii publice, adoptată din anul 2016 şi la noi în ţară” a completat medicul cardiolog.
Atenţie ”Fără a întrerupe fumatul nu se poate obţine un răspuns optim la tratamentele medicamentoase specifice chiar dacă acestea sunt luate zi de zi”
Dr. Oana Fronea Gheorghe, medic specialist cardiolog