Laptele este un aliment valoros şi cu potenţial terapeutic major: conţine peste 100 de substanţe necesare organismului, dintre care lipidele, glucidele şi proteinele specifice, uşor digerabile, toţi aminoacizii, zeci de vitamine şi minerale. Deşi este mai ieftin, are potenţial nutritiv comparabil cu carnea şi ouăle (un litru de lapte integral echivalează cu 0,4 – 0,7 kg carne sau peşte sau cu 7-8 ouă). Laptele cel mai bun este cel proaspăt muls în condiţii de igienă, de la un animal sănătos. Cum este însă laptele din comerţ?
Asociaţia Pro Consumatori (fostă Asociaţia pentru Protecţia Consumatorilor din România – APC România, înfiinţată în anul 1990), organizaţie de utilitate publică, membră a Organizaţiei Europene a Consumatorilor, a analizat conţinutul etichetei de la 25 mărci de lapte de consum comercializate în marile structuri comerciale din România. Acest studiu face parte din Campania Naţională de Informare şi Educare: ”Să învăţăm să înţelegem eticheta!” Concluzia a fost că 80% din laptele consumat de români este standardizat! Ce este laptele standardizat? Este un lapte prelucrat. Laptele standardizat conţine lapte praf, lapte parţial smântânit, lapte smântânit sau grăsimi din lapte.
”Este adevărat că laptele cel mai bun este cel muls de la animale sănătoase, hrănite natural, manipulat în condiţii igienice şi consumat cât se poate de proaspăt. Dar câţi dintre consumatorii contemporani ai oraşelor planetei au această posibilitate? Pentru ei, contează ca laptele de consum să fie sigur, înainte de toate. Ştiinţa şi tehnologia din domeniu pot asigura acest deziderat, care însă devine discutabil atunci când intră în ecuaţie interese financiare reflectate de creşterea la dimensiuni nefireşti a termenului de valabilitate, fără a mai vorbi de intervenţiile exagerate asupra naturii laptelui împinse până la falsuri grave”, a explicat prof. univ. dr. Ion Schileru, ASE Bucureşti.
„Consumul laptelui este nesolicitant pentru corpul uman, iar riscurile pentru sănătatea omului sunt incomparabil mai reduse decât în cazul cărnii şi mai ales al peştelui. Semnele de alterare a laptelui sunt foarte evidente chiar în faza de alterare uşoară, avertizând consumatorul prin modificări majore ale caracteristicilor organoleptice: gust, miros, culoare etc. Observaţiile acestea nu se referă la laptele falsificat, care poate fi cauză de îmbolnăvire gravă, fără a avertiza prin modificări uşor detectabile”, a mai precizat dr. Ion Schileru.
„Cel mai bun lapte atât din punct de vedere organoleptic, dar şi din punct de vedere al nutrienţilor conţinuţi şi al beneficiilor aduse organismului este laptele nestandardizat. Adică laptele ce nu a fost prelucrat prin adăugarea de lapte parţial smântânit sau lapte smântanit sau orice adaos permis de lege sau omis prin acţiuni de lobby de legislaţia actuală”, explică conf. univ. dr. Costel Stanciu, preşedinte APC.
În momentul de faţă, românii au mult de învăţat la capitolul citirea informaţiilor de pe etichetă. ”Din păcate, 99% dintre cei care consumă frecvent lapte nu ştiu să facă diferenţa, pe baza informaţiilor trecute pe etichetă, între un lapte standardizat şi unul nestandardizat, aşa cum îl dă vaca, fapt ce reiese foare clar din oferta de lapte de consum existentă la vânzare în marile structuri comerciale” a continuat dr. Costel Stanciu.
Pentru a identifica mai uşor tipul de lapte îl vei pune în coşul de cumpărături, trebuie să ştii că laptelui de consum îi sunt asociate numeroase calificative: