Unii dintre cei mai vulnerabili în faţa complicaţiilor virusurilor gripale şi ale rinovirusurilor (responsabile de virozele respiratorii) sunt bebeluşii şi copiii mici. Cei care sunt deja integraţi în colectivitate şi anume la creşe şi grădiniţe au experimentat diverse forme de răceală până acum, spre disperarea părinţilor care de multe ori nu au cu cine să-i lase acasă atunci când sunt bolnavi. Despre protejarea copiilor răciţi şi protejarea copiilor sănătoşi şi despre beneficiile frecventării unei creşe, am stat de vorbă cu Diana Lefter – inspector de specialitate – director al centrului de îngrijire timpurie 0-3 ani Zebra Zou din Capitală.
Sezonul rece a fost marcat şi de inevitabila epidemie de gripă anul acesta. Creşa, grădiniţa şi şcoala – nu sunt de accesat atunci când copilul este bolnav. În multe situaţii, un copil cu gripă sau diverse infecţii respiratorii îi poate contamina şi pe ceilalţi copii şi pe educatori. De asemenea, starea lui se poate înrăutăţi şi chiar poate contacta şi alte virusuri sau bacterii (organismul fiind slăbit), astfel necesitând un tratament şi repaos îndelungat.
CSÎD: Unii părinţi sunt debusolaţi de primele luni la creşă din cauza îmbolnăvirilor dese ale copiilor, un tribut adus astfel intrării în colectivitate dar şi dezvoltării imunităţii. Ce trebuie să ştie părinţii când înscriu copilul la creşă?
Diana Lefter: Este adevărat, problema îmbolnăvirilor repetate după intrarea în colectivitate este una destul de stringentă.
Părinţii trebuie să cunoască în primul rând faptul că primele luni de creşă aduc cu ele un nivel ridicat de stres asupra copilului. Apare angoasa de separare, poate pentru prima dată în cazul copiilor care nu au mai fost departe de părinţi până atunci. Trebuie să mai luăm în calcul şi faptul că ei intră în contact cu un mediu nou şi total necunoscut, toate acestea împreună cu faptul că imunitatea copilului la această vârstă nu este dezvoltată poate duce la îmbolnăviri repetate.
Încă de la început, părinţiii sunt informaţi despre posibilităţile de îmbolnăvire. Din experinţă proprie, părinţii care privesc cu relaxare şi încredere noua etapă pe care copilul urmează să o parcurgă au copiii cu cele mai puţine îmbolnăviri. Asta mă duce cu gândul că şi emoţia părintelui este resimţită în mod activ de către copil şi aceasta poate accentua sau din contră aplana stările de stres ale copilului.
CSÎD: Ce consecinţe poate avea aducerea copilului la creşă dacă este bolnav?
Diana Lefter: În primul rând o creşă care se respectă nu va permite accesul unui copil bolnav în colectivitate. Aşadar primul risc ar fi acela de a vă întoarce cu copilul acasă.
Serios vorbind, dacă decideţi să duceţi copilul încă bolnav în creşă, riscaţi să se îmbolnăvească o întreagă grupă de copii, despre care nu aveţi cunoştinţă şi nu ştiţi ce formă va lua boala în cazul lor. Poate fi vorba de o formă mai uşoară în cazul copiilor cu imunitate mai dezvoltată, dar putem vorbi şi de cazuri în care pot apărea complicaţii foarte neplăcute.
Un alt risc de care ar trebui să ţineţi cont, este faptul că boala copilului propriu nu doar că nu va trece ci poate suferi modificări pe care va trebui să le trataţi cu mult mai multă seriozitate şi pe termen mai îndelungat.
Şi nu în ultimul rând riscaţi să atrageţi antipatia şi resentimente din partea întregului colectiv de părinţi, lucru deloc plăcut.
Pentru a evita toate acestea sfatul meu este acela de a trata cu maximă seriozitate şi responsabilitate aceste îmbolnăviri fie ele şi minore.
CSÎD: Care ar fi diferenţele între un copil care merge la creşă şi unul care nu?
Diana Lefter: Diferenţele sunt multiple şi acoperă foarte multe arii de dezvoltare. În primul rând abilităţile de relaţionare cu covârstnicii şi cu adulţii, ele sunt mult îmbunătăţite o dată cu integrarea în mediul educaţional. De asemena dezvoltarea cognitivă, a limbajului, memorarea, exprimarea relaţională, toate acestea se dezvoltă atunci când copilul este introdus în mediul educaţional deoarece sunt antrenate în mod repetat.
Copilul care nu merge la creşă va suferi anumite carenţe privind aspectele enumerate anterior. Mediul familial îţi poate oferi o gamă vastă de experinţe, dar nu poate fi comparat cu ceea ce experimentează copilul în mediul creşei.
Mersul la creşă îi va uşura astfel integrarea în mediile pe care va trebui să le frecventeze o dată cu trecerea anilor, şi îl va ajută să se dezvolte sănătos şi armonios în raport cu societatea.
CSÎD: Câţi copii ar trebui să fie într-o grupă că să poată învăţa şi să nu se simtă neglijaţi?
Diana Lefter: Dacă vorbim despre o grupă de creşă, ideal ar fi să nu fie mai mult de 12 copii, dar depinde foarte mult şi de numărul personalului didactic care are în grijă acea grupă. Cât despre neglijenţă, un pedagog bun nu poate întâmpina astfel de situaţii, el va şti cum să-şi gestioneze activităţile şi materialele de lucru astfel încât toţi copiii să simtă grijă, siguranţă şi să primească atenţia de care au nevoie conform vârstei lor.
Diana Lefter, director centru de îngrijire timpurie 0-3 ani Zebra Zou