Mozzarella are o imagine foarte bună în rândul pasionaţilor de hrană sănătoasă. Însă majoritatea brânzeturile de acest gen care se vând România nu respectă reţeta tradiţională. 3 experţi în nutriţie te învaţă cum să alegi corect mozzarella.
Asociaţia Pro Consumatori (APC) a achiziţionat din marile structuri comerciale (hipermarketuri/supermarketuri) 33 tipuri de mozzarella, în vederea realizării unui studiu prin care să atragă atenţia în ceea ce priveşte denaturarea acestui tip de brânză cu impact asupra sănătăţii consumatorilor.
Iată concluziile: 3 din 10 sortimente de mozzarella conţin acid citric, unele sortimente conţin amidon din cartofi, unele sortimente conţin clorură de calciu (E509) – folosită şi la dezgheţarea drumurilor, 84% din sortimentele de mozzarella analizate sunt fabricate din lapte de vacă şi 16% din sortimentele de mozzarella analizate sunt fabricate din lapte de bivoliţă (cum este reţeta originală).
Începem prin a defini brânza mozzarella, aşa cum este conform reţetei originale şi vom continua cu sfaturile oferite de experţii APC Conf. univ. dr. Costel Stanciu, preşedinte APC, prof. univ. dr. Ion Schileru, ASE Bucureşti şi prof. MA Gabriella Pascaru Bisi, blogger culinar & educator alimentar
Mozarella este o brânză fără coajă, cu textură apoasă şi relativ moale, uşor elastică în stare foarte proaspătă, de culoare albă sau aproape albă (poate avea unele nuanţe imprimate de hrana animalului de la care se recoltează laptele), în bucăţi de formă aproape sferică („bocconcini“). Are gust uşor dulce, fin, purtând puternic amprenta laptelui. Pe măsură ce se învecheşte, devine foarte moale şi capătă gust acru.
„Mozzarella este un tip de brânză care în ultima perioadă de timp a prins la consumatorii de sex feminin din România, care o folosesc fie la micul dejun, fie ca gustare între mesele principale sau la realizarea în casă a unor preparate culinare, cum ar fi de exemplu pizza. În ultimii ani asistăm la un proces de „denaturare legală” a brânzeturilor din cauza vidului legislativ din acest domeniu. Le recomand consumatorilor să verifice cu atenţie eticheta acestui tip de brânzeturi şi să evite mozzarella cu aditivi alimentari” a declarant conf. univ. dr. Costel Stanciu, preşedinte APC.
Fabrică de mozzarella
“Mozzarella lucrată la mână este produs artizanal, cu caracteristici foarte particularizate, realizat în condiţii grele şi este mult mai scumpă decât cea realizată industrial, care se obţine prin adăugarea de culturi selecţionate, cu echipamente adecvate şi care va avea caracteristici organoleptice standard. Consumatorii corect informaţi au tot interesul să-şi prepare propria mozzarella (există numeroase reţete şi experienţe făcute publice pe Internet), pentru că această brânză se consumă chiar proaspătă (cea mai fericită situaţie – consum în ziua preparării!), iar materialele necesare chiar sunt disponibile peste tot. A cumpăra această brânză din comerţ, cu gândul că este proaspătă, este chiar o auto-amăgire.” Este de părere prof. univ. dr. Ion Schileru, ASE Bucureşti.
„Personal, aş achiziţiona întotdeauna o mozzarella care să fie produsă în Italia şi să poarte una din următoarele mărci de calitate: STG (Specialitate Tradiţională Garantată), DOP (Denumire Origine Protejată) sau IGP (Indicaţie Geografică Protejată). Până în anul 1996, mozzarella se fabrica exclusiv din lapte de bivoliţă (Bufala DOP). Din anul 1999, a fost agreată fabricarea acestui produs şi din lapte de vacă (Fior di Latte DOP). De menţionat că mozzarella tradiţională se păstrează în zer. Totodată trebuie să ştiţi că preţul mozzarelei de bivoliţă este mai mare decât cel al mozzarellei din lapte de vacă” a completatat prof. MA Gabriella Pascaru Bisi, Blogger culinar & educator alimentar.