Scrâşnirea dinţilor sau bruxismul, termenul medical sub care este cunoscut, este un fenoment din ce în ce mai întâlnit, estimându-se în prezent un procent de 30-35% dintre adulţi care se confruntă cu această problemă. Doamna doctor Mihaela Dan, specialist ortodont, spune că, deşi acest obicei pare inofensiv la prima vedere poate produce efecte grave asupra sănătăţii orale, afectând calitatea vieţii şi, în unele cazuri, chiar şi chiar şi trăsăturile faciale ale individului.
În privinţa cauzelor, acestea sunt numeroasem, afecţiunea fiind asociată fie cu probleme ale căilor respiratorii, precum apneea în somn, probleme dentare (muşcătură anormală), dar şi cu stilul de viaţă, stresul, anxietatea sau hiperactivitatea fiind în multe cazuri strâns legate de apariţia acestui obicei. De cele mai multe ori, bruxismul apare în timpul nopţii, dar unele persoane scrâşnesc dinţii involuntar şi ziua.
“Deoarece bruxismul are loc adesea în timpul somnului, majoritatea oamenilor nu sunt conştienţi de acest obicei. Persoanele care fie se trezesc cu maxilarele încleştate, dureri difuze de dinţi şi de muşchi în zona maxilarelor şi tamplelor, dureri de cap şi dureri lângă ureche (articulaţia temporo-mandibulară), fie prezintă toate sau doar o parte dintre aceste simptome în timpul zilei, este foarte probabil să sufere de bruxism”, spune doamna doctor Mihaela Dan.
Din păcate, bruxismul nu apare doar la adulţi, afecţiunea fiind întâlnită, într-un procent mai mic, şi la copii.
“Copiii au tendinţa să îşi scrâşnească dinţii atunci când ies dinţii de lapte şi iarăşi odată cu apariţia dinţilor lor permanenţi. Bruxismul nu cauzează probleme grave în cazul danturii primare, însă dacă acest obicei continuă odată cu dentiţia permanentă, pot apărea dureri de maxilar, dureri de cap, uzura dinţilor etc.”, atenţionează specialistul ortodont.
Chiar dacă la prima vedere scrâşnitul dinţilor nu pare dăunătoare, odată cu trecerea anilor unele persoane care au acest obicei vor experimenta efectele sale negative. Smalţul este cel mai dur ţesut din organism, însă forţa muşchilor masticatori este foarte mare, iar frecarea dinţilor vreme îndelungată va duce la tocirea lui. Uneori aceasta poate fi atât de severă, încât distruge stratul de smalţ ajungând la dentină (prin care trec terminaţii nervoase), care este mai moale şi mult mai uşor de tocit.
“Bruxismul poate cauza o gamă largă de consecinţe nedorite pe termen lung, de la dureri musculare locale, dureri de cap, retracţie gingivală, mişcarea dinţilor, sensibilitate dentară ca urmare a expunerii dentinei, fisuri sau fracturi dentare, până la deteriorarea structurii osoase a articulaţiei maxilare, sindromul articulaţiei temporomandibulare (Sindrom TMJ) şi chiar modificări faciale. Subţierea stratului de smalţ de pe suprafeţele ocluzale şi incizale (cele cu care mestecăm) şi scăderea înălţimii dintelui (scurtarea lui), la fel ca şi dislocarea smalţului din zonele de lângă gingie (leziuni cuneiforme) ca urmare a forţelor anormale reprezintă alte efecte nedorite ale bruxismului”, atenţionează specialistul ortodont.
Persoanele care suferă de bruxism sunt sfătuite să se consulte un dentist pentru a identifica factorii care stau la baza acestei afecţiuni şi a începe tratamentul corespunzător.