Dr. Ştefan Tucă: când se operează cancerul colorectal

În România, 26 de persoane la suta de mii fac cancer colorectal, acest tip de afecţiune malignă fiind pe locul 4 ca frecvenţă într-un clasament al principalelor tipuri de cancer.

“Din păcate, în România, pacienţii ajung de multe ori la medic în stadii avansate, chiar stadiul 4, când există deja metastaze hepatice sau carcinomatoză peritoneală (diseminarea tumorii în cavitatea abdominală) sau metastaze pulmonare. Şi atunci se face mai întâi un tratament oncologic, în speranţa că bolnavul va intra într-o perioadă de remisiune, poate chiar vindecare, chirurgia în stadiul 4 făcându-se doar în momente super necesare, de ocluzie, de peritonită în care trebuie să intri să salvezi viaţa sau să faci o derivaţie digestivă astfel încât să-i prelungeşti bolnavului viaţa”, descrie cea mai gravă situaţie medicul primar chirurg Ştefan Tucă, specialist care operează frecvent cancere de colon.

Factorii de risc ai cancerului colorectal

Printre factorii de risc ai cancerului de colon, se numără obezitatea, sedentarismul, moştenirea genetică, fumatul, excesul de alcool, dietele bogate în alimente hipercalorice şi grăsimi, fără fibre.

Recomandări

Despre cancerul de colon, colonoscopie şi afecţiunile care pot fi depistate cu ajutorul acestei investigaţii

Numărul cancerelor de colon tot mai crescut în România!

“Există şi boli care predispun la patologie malignă precum rectocolita ulcerohemoragică, polipoza rectocolonică familială, boala Crohn. Pacienţii cu aceste afecţiuni ar trebui să se investigheze frecvent şi cei mai mulţi o fac. În cazul polipilor colonici şi rectali, un gastroenterolog bun îi biopsiază şi îi urmăreşte din 6 în 6 luni ca să vadă dacă nu devin displazici, adică dacă nu îşi dezorganizează arhitectura intrinsecă şi devin tumori maligne. Dar există şi gastroenterologi care decid că trebuie scoşi în timpul procedurii endoscopice: polipii se pot rezeca în timpul colonoscopiei. Dacă nu se pot scoate pe cale gastroenterologică şi aici vorbim de polipi care au bază de implantare largă, atunci este indicată intervenţia chirurgicală, mai ales la polipii cu displazie severă. Cei de gradul 3 se consideră displazie preneoplazică, care pot transforma în adenocarcinom. În astfel de situaţii, chirurgii intervin şi realizează excizia completă astfel ca pacientul să nu facă boala malignă”, afirmă chirurgul.

De altfel, cancerul colorectal se poate trata cu succes prin chirurgie dacă este depistat în stadiu incipient. Condiţia este ca orice persoană cu vârsta peste 45 de ani să meargă regulat la medic şi să facă anumite investigaţii, precum cele de fecale sau colonoscopia, la recomandarea specialistul gastroenterolog. Dacă acesta depistează anumite formaţiuni tumorale, chirurgia este soluţia.

Cum se operează cancerul colorectal

“La pacienţii care sunt depistaţi cu tumori rectale sau colonice cu dimensiuni mai mici se poate face o chirurgie de rezecţie, prin care se îndepărtează tumora, minimum 12 ganglioni pentru anatomopatologie şi se restabileşte continuitate prin anastomoza digestivă între cele două structuri rămase. Există şi aceşti pacienţi la care poţi să faci cu mare succes intervenţii chirurgicale minim invazive laparoscopice după care se recuperează mult mai rapid, ei revenind mult mai devreme în activitatea profesională şi în familie. În funcţie de stadializarea postchirurgicală, pacientul este îndrumat către un tratament oncologic condus de către specialistul oncolog, la fel, cu mari şanse de vindecare. Operaţiile de cancer de colon, rect, în stadiile 1, 2 şi chiar 3 sunt succese terapeutice”, descrie performanţele tratamentului chirurgical al cancerului colorectal medicul Ştefan Tucă.

Echipa care tratează cancerul colorectal

Din echipa care diagnostichează şi tratează cancerul colorectal fac parte gastroenterologul, chirurgul, oncologul şi radioterapetul. Şi în România, se aplică protocoale ca în orice ţară avansată, laparoscopia, medicamentele performante şi renunţarea la pregătirea colonului înainte de intervenţie numărându-se printre metodele de ultimă generaţie.

“Acum, chirurgia colorectală se face din ce în ce mai puţin fără pregătire colonică, adică nu se mai evacuează colonul de materii fecale. S-a demonstrat că e mai bine pe termen lung. Pregătirea colonică se face doar înainte de colonoscopie. Colonul este obişnuit cu bacteriile, iar noi intervenim conform protocoalelor. Sigur că există un timp septic, dar îţi iei măsuri de precauţie ca totul să fie bine. Pregătirea colonică e traumatizantă pentru colon şi generează un grad de edem la nivelul peretelui colic. Or, tu vrei să îndepărtezi o porţiune de colon şi să faci o cusătură între două părţi de colon care sunt edemaţiate. Şi atunci, s-a constatat că acest edem are de-a face cu fistula digestivă postoperatorie. Şi atunci, la cazurile selecţionate şi la care se poate, mai bine nu faci această pregătire colonică ca să fie mai sigur din punct de vedere al aanstomozei şi sângerării digestive. În plus, postoperator, tranzitul intestinal se reia mai uşor”, afirmă chirurgul.

Când se recomandă radioterapia

În anumite situaţii, din protocolul de terapie al cancerului colorectal face parte şi radioterapia.

“Radioterapia se face în cancerele de rect, care se poate împărţi în superior, mijlociu şi inferior. Pentru tumorile de rect superior, primul timp terapeutic indicat e cel chirurgical. Pentru tumorile de rect mijlociu şi inferior, se face iniţial radioterapie, iar la 6 săptămâni după radioterapie, se face intervenţia chirurgicală, prin care se scoate ce e de îndepărtat, se analizează histopatologic şi în funcţie de rezultat, există posibilitatea să se asocieze chimioterapie postoperatorie”, descrie indicaţiile radioterapiei medicul Ştefan Tucă.

Un pacient operat pentru cancer de colon trebuie să meargă la medic din 6 în 6 luni pentru monitorizarea stării de sănătate. Aceasta poate include colonoscopii, tomografii şi alte investigaţii. La ora actuală, multe dintre cancerele colorectale pot fi evitate printr-un stil de viaţă sănătos, fără fumat, alcool şi cu diete bogate în legume şi fructe.