Dieta planetară te fereşte de boli, dar protejează şi planeta. Carnea şi zahărul trebuie reduse cu 50%

Recent, o echipă de cercetători a dezvăluit lumii întregi care este dieta ideală pentru sănătatea oamenilor, dar şi a planetei. Potrivit acestora, urmând dieta „planetară”, aşa cum au numit-o, peste 11 milioane de decese premature ar putea fi evitate anual, iar emisiile de gaze cu efect de seră ar fi semnificativ diminuate, protejând astfel planeta, resursele sale de apă şi biodiversitatea. Această dietă planetară presupune reducerea cu până la 50% a cantităţii de carne şi zahăr consumată şi dublarea cantităţii de fructe, legume şi nuci, scrie theguardian.com.

În prezent, obezitatea este principala ameninţare la adresa sănătăţii oamenilor, dar şi a planetei. Cu cât mâncăm mai mult, cu atât sunt necesare mai multe resurse pentru obţinerea hranei, pornind de la animalele sacrificate, modul în care este procesată carnea până la transportul alimentelor finite, aspecte care contribuie la emisiile de gaze cu efect de seră, care afectează stratul de ozon şi dau peste cap clima planetei.

Cert este însă că, în ritmul alimentar din prezent şi având în vedere creşterea continuă a numărului total al populaţiei, care se estimează că va ajunge la 10 miliarde în 2050, este necesară o schimbare drastică în privinţa obiceiurilor alimentare. Motiv pentru care cercetătorii au conceput o dietă sustenabilă şi sănătoasă, care să prevină risipa alimentară, numeroasele boli cauzate de obezitate (diabet, cancer, boli articulare, tulburări digestive etc.), dar şi resursele uriaşe consumate pentru producerea hranei.

Recomandări

Dieta cu peşte

Dieta militară: slăbești 4,5 kg în 7 zile. Ce și cât să mănânci ca să scapi…

În ce constă dieta planetară

Savanţii spun că alimentaţia nesănătoasă este principala cauză a deceselor premature, ca urmare a afecţiunilor asociate obezităţii, iar numărul acestora îl depăşeşte cu mult pe cel al deceselor provocate de fumat, alcool, droguri şi boli cu transmitere sexuală la un loc.

Această dietă este rezultatul unui proiect de cercetare amplu, desfăşurat pe parcursul a trei ani, la care au participat 37 de cercetători din 16 ţări.

Dieta planetară seamănă extrem de mult cu dieta flexitariană, şi presupune consumul a cel mult 2.500 de calorii pe zi, în care trebuie să se regăsească în mare parte în fructe, legume şi nuci, iar consumul de carne, lactate şi alimente bogate în zahăr trebuie reduse cât mai mult.

Foarte important, această dietă poate fi urmată pe termen lung, toată viaţa, şi este sigură pentru persoanele de toate vârstele, începând cu copiii de doi ani.

Cum arată „meniul” pe categorii de nutrienţi şi cantităţi recomandate pe o zi în cazul dietei planetare:

• Carne roşie (vită, miel sau porc) – 14 grame
• Carne de pui – 29 de grame
• Peşte – 28 de grame
• Carbohidraţi  (pâine, orez) – 232 de grame
• Legume bogate în amidon (cartof, fasole, năut, linte) – 50 de grame
• Lactate – 250 de grame
• Ouă – 13 grame
• Fructe – 200 de grame
• Legume, verdeţuri – 75 de grame
• Zahăr – 31 de grame
• Grăsimi sănătoase (ulei de măsline, nuci, alune, fistic, caju, nuci de macadamia etc.) – 50 de grame

Urmarea unei astfel de diete poate reduce drastic riscul de obezitate, boli de inimă, infarct, diabet, accidente vascular, dar poate împiedica şi degradarea mediului şi fenomenul de încălzire globală, prin reducerea gradului de poluare şi a emisiilor de gaze cu efect de seră.

Ambiţii mari, obstacole multe

Specialiştii recunosc însă că adoptarea acestei diete pe plan global este un proiect ambiţios, mai ales că „există peste 800 milioane de oameni în unele părţi ale mapamondului care încă nu au acces la hrană şi sunt malnutriţi, în vreme ce restul populaţiei se supraalimentează. Chiar dacă nu reuşim să o implementăm în totalitate, trebuie să încercăm să facem cât de mult putem”, afirmă Walter Willet, cercetător la Universitatea Harvard.

„Trebuie să adoptăm o dietă sănătoasă, să reducem risipa alimentară şi să investim în tehnologii prietenoase cu mediul”, a subliniat coautorul studiului, Johan Rockstrom, de la Potsdam Institute for Climate Change Impact Research.

Taxa pe carne roşie şi zahăr, o posibilă soluţie

O măsură drastică, dar necesară deopotrivă, ar fi impunerea unei taxe pe carnea roşie, pe sucurile şi alimentele bogate în zahăr, astfel încât consumul acestor alimente să fie redus din cauza preţului prohibitiv.

Însă aceste schimbări alimentare diferă în funcţie de regiune. De exemplu, dacă în America şi în Europa este necesară reducerea consumului de carne roşie şi zahăr, în Asia de Est trebuie reduse cantităţile de peşte consumate, iar în Africa – cel al legumelor bogate în amidon (oamenii consumă în acest colţ de lume de 7,5 ori mai multe legume amidonoase – cartof, manioc, de exemplu – decât cantitatea recomandată.

Strategii pentru protejarea mediului şi a sănătăţii populaţiei

Pentru a determina populaţia, guvernele şi autorităţile să implementeze noile recomandări alimentare, savanţii au elaborat o listă cu 5 strategii:

1. Recunoaşterea şi asumarea naţională şi internaţională în privinţa necesităţii schimbării obiceiurilor alimentare
2. Schimbarea priorităţilor din domeniul agriculturii, al pisciculturii şi al creşterii animalelor, în sensul de a produce alimente sănătoase diverse şi care nu vizează cantităţi la scară industrială.
3. Îmbunătăţirea modului de utilizare a îngrăşămintelor şi a resurselor de apă în agricultură, dar şi implementarea unor politici privind accesul la hrană de bună calitate în zonele defavorizate
4. Protejarea terenurilor, a oceanelor, a pădurilor şi a resursei piscicole.
5. Reducerea risipei alimentare prin politici publice şi parteneriate strategice de dezvoltare sectorială sustenabilă, de la producţie până la consumatorii finali, cât şi consumurile şi pierderile de energie cauzate de acest fenomen.

Se estimează că se irosesc anual 1,3 miliarde de tone de alimente – Europa este responsabilă de 200 de milioane de tone de alimente aruncate la gunoi, adică de 3 ori mai multă hrană decât ar fi necesară pentru a hrăni toţi oamenii care mor din cauza foamei pe glob.

În plus, această risipă alimentară generează de două ori mai multă încălzire globală decât tot traficul aerian la nivel mondial, ca urmare a resurselor implicate în acest proces (etapa „de gospodărire”, procesul prelucrării etc.).

Cu siguranţă, ambiţiile savanţilor sunt uriaşe, iar schimbarea în privinţa obiceiurilor alimentare şi a industriilor în acest domeniu va necesita mult timp pentru a fi pusă în practică la scară globală, dar, „fie că este o fantezie sau nu… e timpul să visăm la o lume mai bună”, a conchis Line Gordon, directorul Centrului de Rezilienţă al Universităţii din Stockholm.