Dr. Florin Ioan Bălănică: riscurile sportului exagerat

Milioane de ani, oamenii şi-au menţinut obiceiul sănătos de a se mişca permanent, însă ultimii 50 de ani, sedentarismul a început să facă ravagii. În paralel cu acesta, au început să se dezvolte sporturile de masă, sălile de sport şi competiţiile pentru amatori, tocmai pentru a compensa neajunsurile provocate de meseriile tot mai statice. Însă de la mişcare moderată, adaptată nevoilor fiziologice ale organismului, şi până la accidentări, afectări ale ligamentelor şi cartilagiilor din dorinţa de a obţine rapid o siluetă bine definită, uneori, nu e decât un pas.

„Suntem un popor care nu se mişcă suficient. 70-80% sunt sedentari, restul fac mişcare dezorganizat, după ureche. În România, sportul e privit absolut eronat. Iar antrenorul personal poate fi un pericol pentru sănătate. În afară de faptul că dă sfaturi de nutriţie chiar dacă nu e pregătit, nu are o strategie corectă nici raportat la sport. El probabil e un fost sportiv musculos, bineînţeles – model pentru oameni, care, ca să-şi justifice banii, îi forţează pe cursanţi. Implicit apar patologii articulare la genunchi, coloană, şolduri, umeri, rupturi musculare.

Poate omul nu realizează decât dacă se rupe ceva în acel moment, dar problemele se pot agrava în decurs de câteva luni. Orice forţare pentru corp în numele sportului e nepotrivită. Există şi studii care au arătat că atunci când oamenii vor să slăbească şi îşi fac abonamente la sală, renunţă după prima săptămână. Pentru că se duc des, forţează, îi va durea ceva, vor face o întindere, o ruptură musculară, şi zic că sportul nu-i de ei”, atrage atenţia dr. Florin Ioan Bălănică asupra unei situaţii din ce în ce mai frevente în România, aceea a sportului făcut după ureche, fără a respecta nevoile organismului.

Recomandări

În ce perioadă a zilei este bine să faci sport

Metabolism: cum îl accelerăm prin dietă, sport şi saună japoneză

Efectele negative ale sportului neadaptat la nevoi şi capacitatea de efort

Iată cum descrie experienţa o pacientă care a resimţit din plin efectele antrenamentelor dure de la sală.

“Am început acum 4,5 ani să lucrez cu un antrenor personal. 4-5 zile din 7. În această perioadă, tot timpul eram presată să fac mai mult şi mai mult. Cum de felul meu îmi place să fac lucrurile bine, am ţinut cont de sfatul “specialistului”. Antrenamente hard, greutăţi, sute de sărituri per antrenament. Nu mi s-a spus ce riscuri există cu aceste antrenamente atât de intense. Le-am aflat când am ajuns să am probleme cu genunchiul. Mi-am facut un RMN şi am aflat că am o multitudine de transformări patologice la nivelul genunchiului care necesită operaţie. În urma operaţiei în care s-au făcut multiple reparaţii la nivelul meniscului şi cartilajului, am mers 6 săptămâni cu cârjele şi va trebui să fac 6 luni recuperare”.

“Sunt într-o majoritate covârşitoare femei sau bărbaţi, 35 ani +, cu studii superioare, venituri peste medie, din mediul urban, care au reuşit în carieră/afaceri, dispun de bani şi înţeleg să investească în aspect şi sănătate, dar nu fac diferenţa între profesioniştii care îi ghida corect şi inspirat şi cei care doar pretind asta. Tocmai de aceea aleg eronat sportul ca primă intenţie şi tipul de mişcare greşit, nu înţeleg în totalitate rolul nutriţiei. Şi, să nu uităm, sunt parte din generaţiile noi care nu au răbdare să vadă rezultate şi vor totul extrem de rapid, de intens, de concentrat – ceea ce nu înseamnă aproape niciodată sănătos şi benefic”, descrie tabloul situaţiei în care se regăsesc mulţi români medicul Florin Ioan Bălănică.

10 mii de paşi pe zi. Este recomandarea unanimă a experţilor în sănătate care menţionează mişcarea moderată, alături de dieta echilibrată, renunţarea la fumat şi reducerea consumului de alcool, drept măsuri vitale pentru a scădea riscul de cancer, obezitate, boli cardiovasculare şi diabet.

Beneficiile mişcării moderate

Mişcarea moderată, adaptată potenţialului fiecărui organism, are numeroase beneficii pentru sănătate: o oxigenare optimă, un somn mai bun, un sistem cardiovascular mai puternic, o reducere a stresului, o îmbunătăţire a stimei de sine şi, de ce nu, relaţii sociale de calitate. Însă de multe ori, mişcarea intensă este privită drept panaceu pentru kilogramele în plus. Atitudine total greşită, spun specialiştii în programe echilibrate de nutriţie şi sport.

„Primul pas NU ar trebui să fie un abonament la sală, ci apelarea la un medic. E bine mai întâi să-şi regleze nutriţia şi abia apoi să înceapă sportul. O persoană obeză sau supraponderală trebuie să ştie că-i sunt total interzise ridicarea de greutăţi, exerciţiile din săritură sau alergatul, pentru că are articulaţiile şi musculatura slabe. Poate face bicicletă statică, exerciţii din culcat pe spate sau pe burtă, exerciţii uşoare pentru toate grupele musculare”, adaugă expertul în medicina stilului de viaţă.

De altfel, la un simplu calcul, oricine îşi poate da seama că sportul nu ajută la slăbire fără ajustarea dietei: la o oră de mişcare intensă se ard 400, 500 de calorii. Adică o ciocolată, poate chiar mai puţin. Aşa că, dacă ne imaginăm că putem mânca oricând, orice, în porţii generoase şi că putem arde aceste calorii prin sport zilnic, ne înşelăm. Tocmai de aceea, medicul Florin Ioan Bălănică a conceput metoda sa proprie de slăbire, pe care o aplică pacienţilor, şi care reprezintă o combinaţie de dietă, mişcare funcţională, managementul stresului şi al relaţiei cu anturajul. Mişcarea funcţională este o combinaţie între gimnastică, fizioterapie, mişcare cu greutatea propriului corp şi mişcare cu aparate.

De ce este bună mişcarea funcţională

„Am descoperit-o după ce, slăbind chiar eu 104 kg, mă durea foarte tare spatele. Şi a trebuit să găsesc o soluţie pentru mine. Mă accidentasem şi la umăr făcând sport clasic, pentru că masa mea musculară nu era adaptată. Nu m-a salvat nici fizioterapia, nimic. Atunci am studiat acest concept american care e mişcarea funcţională, l-am aplicat pe mine, apoi pe pacienţi. Poate fi abordat de la 5 ani la 99 de ani fără niciun risc, e eficient atât pentru începători, cât şi pentru cei care doresc performanţă. Mişcarea funcţională mai are un avantaj: timpul redus alocat zilnic acestei activităţi, versus beneficiu. Omul modern nu poate aloca ore din zi pentru sport şi atunci are nevoie de o soluţie optimă şi la-ndemână, dar în acelaşi timp eficientă”, descrie beneficiile mişcarii funcţionale medicul Florin Ioan Bălănică.

Concluzia este una singură: faceţi zilnic mişcare, dar ţineţi cont mereu de capacitatea de efort a organismului! Mergeţi pe jos, folosiţi bicicleta, urcaţi scări şi alegeţi întotdeauna programele de sport care nu vă suprasolicită articulaţiile şi coloana! Nu ridicaţi greutăţi foarte mari, nu faceţi sute de sărituri şi ascultaţi-vă mereu corpul! Scopul mişcării este să vă energizeze, să vă binedispună şi nu să vă transforme peste noapte în sportivi de performanţă! Urmăriţi progresele mici şi nu încercaţi să recuperaţi ani de sedentarism cu ore intense de fitness! Încercaţi să faceţi mişcare în prima parte a zilei şi nu după ora 8 seara.