Legătura dintre inimă şi creier, mai puternică decât ştiam

Legătura puternică dintre sănătatea creierului şi cea a inimii este consolidată într-un nou studiu. Cercetările au reuşit să demonstreze că pe măsură ce sănătatea cardiovasculară se înrăutăţeşte, exact acelaşi lucru se întâmplă şi cu memoria.

Într-unul dintre cele mai ample studii de acest tip realizate până în prezent, cercetătorii au studiat un grup de aproape 8.000 de persoane din Marea Britanie. Participanţii au avut o medie de vârstă de peste 49 de ani şi starea lor de sănătate a fost urmărită din 2002 până în 2017.

Toţi participanţii aflaţi în studiu au fost relativ sănătoşi la începutul cercetării (atât inima, cât şi creierul erau în condiţii bune de funcţionare). Persoanele cu antecedente de accident vascular cerebral, infarct miocardic, angină, demenţă sau boala Alzheimer au fost excluse.

Recomandări

Dietă boli de inimă – câtă sare şi ce grăsimi sunt permise

Peşte: bun pentru creier, inimă, imunitate

Ulterior, după 15 ani de urmărire intensivă, aproape 6% dintre participanti suferiseră un atac de cord sau de angină (dureri toracice), potrivit unei echipe conduse de Wuxiang Xie, cercetător la Colegiul Imperial al Şcolii de Sănătate Publică din Londra.

Cercetătorii au descoperit că toţi aceşti participanţi au prezentat şi o scădere mai rapidă a funcţiilor mintale, concomitent cu tulburările cardiace.

Pacienţii care au suferit de angină pectorală au manifestat şi o scădere semnificativă a testelor de „orientare temporală”, nefiind capabili să menţioneze cu precizie data curentă, ziua săptămânii şi per total perioada temporală în care se află.

Pacienţii care au suferit un atac de cord au prezentat o scădere substanţială a testelor de memorie verbală (evaluată printr-un test de memorare a cuvintelor) şi fluenţă verbală. Aceştia au suferit de asemenea cel mai puternic declin cognitiv per ansamblu, subliniază cercetătorii.

Toate aceste aspecte sunt importante, deoarece „chiar şi diferenţele mici în funcţia cognitivă pot duce la un risc crescut de demenţă pe termen lung”, a spus coordonatorul studiului într-un comunicat de presă pentru Colegiul American de Cardiologie.

Deoarece nu există niciun remediu pentru demenţă, detectarea precoce şi intervenţia sunt esenţiale pentru a întârzia progresia acestei boli, spune cercetătorul Xie, coordonator al studiului. Pacienţii cu atac de cord şi angină necesită monitorizare atentă în anii care urmează după depistarea unui diagnostic.

Legătura dintre scăderea memoriei, gândire şi afecţiunile cardiace poate fi la fel de simplu de înţeles precum tabla înmulţirii, afirmă cercetătorii în raport cu studiul pe care l-au realizat. Microinfarctul – afectarea inimii şi a vaselor mici din creier – poate împiedica fluxul sanguin şi furnizarea de oxigen.

Doi experţi din SUA care au analizat rezultatele au fost de acord că într-adevăr conexiunea inimii cu creierul este crucială pentru sănătate.

Acest studiu subliniază în continuare faptul că abordarea stilului holistic este crucială pentru sănătatea creierului şi pentru a preveni demenţa, a spus dr. Gayatri Devi. Ea este un neurolog specializat în tulburările de memorie la Spitalul Lenox Hill din New York City.

„Sănătatea creierului depinde de sănătatea inimii şi de cea generală a unei persoane”, a adăugat Devi.

Dr. Guy Mintz , de la Spitalul Universitar North Shore din Manhasset, New York, a numit noul studiu „un apel de trezire pentru medici şi un semnal că trebuie căutate modalităţi de a reduce factorii de risc asociaţi cu ateroscleroza”.