Obezitatea: cauze şi efecte grave asupra sănătăţii explicate de Dr Alexandru Popa

Obezitatea este din ce în ce mai des întâlnită, fiind cauzată, în principal de un aport caloric excesiv în raport cu o activitate scăzută. Dr. Alexandru Popa medic specialist diabet, nutriţie şi boli metabolice, ne-a explicat care sunt cauzele obezităţii, dar şi ce efecte grave poate avea.

Ce este obezitatea şi de câte tipuri este?

Dr. Alexandru Popa : Obezitatea este o condiţie medicală în care excesul de grăsime acumulat la nivel corporal poate avea un impact negativ asupra sănătătii.
Conform Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, excesul ponderal este clasificat în funcţie de indicele de masă corporală (IMC = raportul dintre greutate şi pătratul înălţimii), astfel
• IMC = 25.0-29.9 – Supraponderal
• IMC = 30.0-34.9 – Obezitate grad I
• IMC = 35.0-39.9 – Obezitate grad II
• IMC mai mare sau egal cu 40.0 – Obezitate grad III (Obezitate morbidă)

Cu toate acestea, indicele de masă corporală nu este cel mai precis instrument de clasificare a obezităţii, întrucât nu ţine cont de cantitatea de masă musculară şi de repartiţia ţesutului adipos. S-a constatat faptul că acumularea de grăsime la nivel abdominal se corelează cel mai mult cu apariţia complicaţiilor legate de obezitate.  Astfel, bărbatii cu o circumferinţă abdominală mai mare de 102 cm şi femeile cu o circumferinţă abdominală mai mare de 89 cm prezintă un risc mai mare pentru apariţia complicaţiilor legate de obezitate.

Recomandări

Obezitate şi slăbire: dietă şi sport în funcţie de gene

Care sunt cauzele apariţiei obezităţii?

Dr. A.P.: În cele mai multe cazuri, obezitatea este cauzată de un aport caloric excesiv, care poate sau nu să fie asociat cu o activitate fizică scăzută. Practic, în cele mai multe cazuri, obezitatea apare la persoanele care consumă mai multe calorii decât au nevoie şi nu fac suficientă mişcare. Aportul caloric nu este în permanenţă legat de cantitatea de alimente, ci şi de calitatea acestora, existând persoane care consumă alimente hipercalorice în cantitate moderată (astfel având impresia că nu mănancă prea mult).

Alte cauze secundare de obezitate pot fi reprezentate de:
• Sindroame genetice: Prader-Willi, Cohen pe care le putem suspecta în cazul copiilor la care obezitatea severă apare în primii 10 ani de viaţă
• Boli endocrine: hipotiroidie, boala Cushing
• Tulburări de comportament alimentar: mâncat compulsiv, mâncat nocturn
• Anumite medicamente: insulina, unele antidiabetice orale, unele antipsihotice, anticonvulsivante
Dacă se suspectează o cauză secundară de obezitate, în momentul tratării sau corectării acesteia, excesul ponderal ar trebui să diminueze.

Cum se stabileşte diagnosticul de obezitate?

Dr. A.P.: Mai sus v-am spus cum clasifică OMS excesul ponderal.  Obezitatea abdominală (viscerală), cea mai „periculoasă” distribuţie a ţesutului adipos, este diagnosticată după circumferinţă abdominală (considerată în exces dacă este mai mare de 102 cm în cazul bărbaţilor şi mai mare de 89 cm în cazul femeilor), sau, mai precis, după raportul dintre circumferinţă abdominală şi circumferinţa şoldului, care ar trebui să fie mai mic de 0.9 în cazul femeilor şi mai mic de 1 în cazul bărbaţilor.

Cum afectează fiecare grad de obezitate organismul şi sănătatea noastră?

Dr. A.P.: Nu există un set de complicaţii specifice ale obezităţii în funcţie de gradul acesteia, insă putem considera faptul că, dacă gradul acesteia este mai mare, atunci şi afectarea organismului poate apărea mai repede, iar răsunetul ei poate fi mai mare.

Complicaţiile obezităţii sunt numeroase:

• cardiovasculare: risc de infarct miocardic, hipertensiune arterială, tromboză venoasă profundă
• metabolice: diabet zaharat, dislipidemie, hiperuricemie
• endocrinologice: sindrom de ovar polichistic, infertilitate, complicaţii în timpul sarcinii
• reumatologice: gută, artroză severă, hernie de disc
• gastroenetologice: boală de reflux gastroesofagian, steatoză hepatică, litiază biliară
• oncologice: risc crescut de apariţie a diferitelor tipuri de cancer
• respiratorii: sindrom de apnee în somn, astm bronşic
• urologice: disfuncţie erectilă, incontinenţă urinară