Anxietatea: tipuri şi tehnici de tratament

Îndoielile şi gândurile contradictorii în faţa unor evenimente noi, neaşteptate sau nedorite în viaţă este un lucru firesc. La fel de normal este şi să fii îngrijorat, însă atunci când această nelinişte nu mai este doar o stare mentală, ci cuprinde întregul corp (inima îţi bate mai puternic, respiraţia devine sacadată sau prea accelerată, muschii se încordează, transpiri sau ai senzaţii reci, ai furnicături la stomac etc.) cel mai probabil suferi de o tulburare de anxietate.

Eugen Popa, hipnoterapeut şi preşedinte al Asociaţiei Române de Hipnoză, este de părere că anxietatea poate fi considerată o reacţie naturală a corpului în faţa stresului, o reacţie normală la pericol, răspunsul automat de luptă sau fugi care este declanşat atunci când te simţi ameninţat, sub presiune sau când te confrunţi cu o situaţie provocatoare, precum un interviu de muncă, un examen sau prima întâlnire.

“Asemenea fricii, cu moderaţie, anxietatea nu este neapărat un lucru rău. Te poate ajuta să rămâi alert şi concentrat, te impulsionează să treci la acţiune şi poate fi un factor motivator în rezolvarea problemelor. Dar când anxietatea este constantă şi/sau copleşitoare – când grijile şi temerile interferează constant cu relaţiile şi cu viaţa ta de zi cu zi – probabil că ai trecut linia de la anxietatea normală pe teritoriul unei tulburări de anxietate. Deoarece o tulburare de anxietate este formată, în general,  dintr-un grup de afecţiuni conexe, mai degrabă decât dintr-o singură tulburare, simptomele pot varia de la o persoană la alta. Un individ poate suferi de atacuri de anxietate intense, care lovesc fără avertisment, în timp ce la altul intervine panica când este nevoit să petreacă timp în activităţi sociale. Altcineva se poate lupta cu o frică paralizantă de a conduce sau cu gânduri incontrolabile, intruzive. În acelaşi timp, sunt foarte mulţi oameni care trăiesc  într-o stare constantă de tensiune şi îngrijorare de orice şi din orice”, explică hipnoterapeutul.

Recomandări

Dr. Anca Vereanu: ce soluţii există pentru paradontoză

Antibioticele pot creşte riscul apariţiei artritei reumatoide cu 60%

Anxietatea: 6 tipuri care ne afectează viaţa

Specialistul afirmă că sunt şase tipuri de anxietate. Printre acestea se numără fobiile, tulburările de panică, tulburările obsesiv-compulsive, reacţii acute la stres, tulburări de stres posttraumatic şi anxietate generalizată.

“Deşi o tulburare de anxietate poate fi debilitantă, împiedicându-te să trăieşti viaţa pe care ţi-o doreşti, este important să ştii că tulburările de anxietate sunt printre cele mai frecvente probleme de sănătate mintală şi sunt foarte tratabile. Odată ce ai înţeles tulburarea de anxietate, există paşi pe care îi poţi face pentru a reduce simptomele şi a recâştiga controlul asupra vieţii tale. Spre exemplu, persoanele care au tulburarea de anxietate generalizată manifestă o grijă excesivă pentru mai multe evenimente şi activităţi într-un mod aproape neîntrerupt. Persoanele care suferă de anxietate generalizată tind să se aştepte tot timpul la dezastre, “pun răul în faţă”, nu se pot opri să se îngrijoreze în legătură cu serviciul, familia, relaţia, copilul etc. Adesea aceste griji sunt nerealiste sau disproporţionate faţă de situaţia reală. Activităţile cotidiene devin o sursă permanentă de îngrijorare, cauzând o stare continuă de frică”, explică hipnoterapeutul Eugen Popa.

Cele mai frecvente semnele şi simptomele comune de anxietate includ: stare de nelinişte şi  încordare, senzaţia de  pericol iminent, de panică, o frecvenţă cardiacă crescută, respiraţia rapidă (hiperventilaţie), transpiraţie, tremurături, stare de oboseală, lipsă de energie, probleme de atenţie şi concentrare, probleme cu somnul, probleme gastrointestinale, dificultăţi în controlul stării de îngrijorare, dorinţa de a evita lucrurile care declanşează anxietatea.

Cum tratăm anxietatea?

Tehnici de relaxare: activităţile simple pot ajuta la calmarea simptomelor mentale şi fizice ale anxietăţii. Yoga, meditaţie, exerciţii de respiraţie, sport, un somn lung… ai de unde alege.

Exerciţii de înlocuire a gândurilor negative cu cele pozitive: Fă o listă cu gândurile negative care ar putea să apară în timpul momentelor de  anxietate şi încă o listă lângă să conţină gânduri pozitive, credibile pentru a le înlocui pe cele negative. Foloseşte-o de fiecare dată când te simţi cuprins de anxietate sau îngrijorare în exces. În timp aceste gânduri pozitive, vor apărea singure pentru a linişti mintea.

Crearea unei imagini mentale a înfruntării cu succes şi a cuceririi unei frici specifice poate ajuta, de asemenea, atunci când simptomele de anxietate au o cauză clară.

Comunică: vorbeşte despre anxietatea  cu persoane de încredere,  care îţi pot oferi sprijin. Nici neacceptarea, nici evitarea nu te vor ajuta în lupta cu monstrul interior, este important să îţi accepţi şi să îţi asumi momentele de anxietate.

Exerciţiu fizic: sportul te va ajuta să-ţi îmbunătăţeşti imaginea de sine şi eliberează substanţe chimice în creier care declanşează sentimente pozitive.