(P) Variantele vegetale Becel Classic şi Becel Light

Becel Classic şi Becel Light au o nouă reţetă, 100% vegetală, care are grija atât de sănătatea dumneavoastră, cât şi de mediul înconjurător. Prin comparaţie cu producţia untului animal, pentru fabricarea margarinei vegetale Becel se folosesc cu 66 % mai puţin sol, cu 50 % mai puţină apă, iar emisiile de CO₂ sunt cu 75% mai mici. Datorită amestecului unic de uleiuri vegetale din resurse de dezvoltare durabilă, Becel este bogat în omega 3 şi 6, acizii graşi ce contribuie la sănătatea inimii dumneavoastră. 100 % reţetă vegetală, potrivită şi pentru vegani.

Dieta vegană: un obicei pe care veţi dori să vi-l însuşiţi

Dieta vegană a cunoscut în ultimii ani un avânt extraordinar. În ce constă acest trend şi de ce este el atât de atractiv pentru tot mai mulţi oameni?

Sănătate

Dieta vegană corectă poate fi nu numai una completă, dar şi una benefică pentru sănătate. La ora actuală, experţii par să se fi pus de acord, iar părerea unanimă este că dieta vegană echilibrată nu este primejdioasă, deci nu ar trebui să ne fie frică să eliminăm orice fel de componente animale din meniul nostru.

Conform declaraţiilor oficiale, dieta vegană este benefică pentru sănătatea noastră datorită conţinutului redus de grăsimi saturate, colesterol, proteine animale, dar şi datorită conţinutului mare de vitamine şi substanţe nutritive provenite din consumul mai mare de fructe, legume şi cereale şi leguminoase de calitate. Dieta vegană ajută la reducerea greutăţii, a colesterolului şi reglează tensiunea arterială şi nivelul de zahăr din sânge. Totodată, ajută în prevenirea cancerului, mai ales a cancerului colorectal, de prostată şi a cancerului mamar.

Dieta vegană scade riscurile legate de consumul excesiv de produse animale. Este vorba de diferite boli ale civilizaţiei, cum ar fi bolile de inimă şi vasculare, afecţiuni metabolice, cancerul, dar şi obezitatea. Dieta care se bazează pe alimente de origine animală conţine în general mai multe calorii, grăsimi nesaturate şi colesterol, şi mai poate conţine substanţe toxice, anabolice, precum şi alte substanţe nedorite.

Mediu

Teama de încălzire globală şi devastarea ecosistemului este din ce în ce mai acută. Unul dintre modurile în care putem ajuta mediul este tocmai aportul mai mare de alimente vegetale în meniul nostru şi astfel, reducem alimentele de origine animală. Studiile arată că este cea mai bună metodă de a reduce impactul asupra mediului.

Producţia şi consumul de produse animale din ziua de astăzi reprezintă o solicitare enormă pentru mediu. Contribuie la producerea gazelor cu efect de seră într-o cantitate similară cu cantitatea produsă de întreaga industrie de transport (inclusiv automobile, navele şi avioanele). De asemenea este un consumator uriaş de suprafeţe agricole. De exemplu, o jumătate din producţia de grâu din Europa este destinată creşterii animalelor de gospodărie.

Aspectul etic

Mulţi oameni percep condiţiile de creştere a animalelor în marile crescătorii ca fiind neadecvate şi din acest motiv, evită carnea sau chiar toate produsele animale şi nu sunt de acord cu exploatarea neetică a animalelor pentru necesităţile omului.

Galerie foto

vezi galeria
9 foto

Nu mâncăm doar salată. Cum să atingem o dietă vegană echilibrată şi variată?

Baza dietei vegane constă în consumul corect al tuturor componentelor nutritive. Haideţi să vedem ce ar trebui să conţină „farfuria vegană“ ideală.

Combinarea ingredientelor principale: leguminoase, cereale, legume, fructe, nuci şi seminţe. Combinaţia tuturor categoriilor vă asigură o dietă echilibrată şi potrivită sănătăţii, de aceea încercaţi să mâncaţi zilnic alimente din toate categoriile. Sunt bogate în mod natural în fibre, care vă dau senzaţia de saţietate. În afară de aceasta, nu trebuie să uitaţi de consumul suficient de lichide şi de completarea vitaminei B12 şi D.

Cerealele

Zilnic, ar trebui să consumăm cel puţin trei porţii de cereale (porţia = 60 g de cereale crude sau 100 g de cereale gătite). Dintre acestea fac parte orezul, ovăzul, secara, spelta, grâul, dar şi ingrediente mai puţin cunoscute, cum ar fi meiul, hrişca sau quinoa. Mai departe putem consuma cereale prelucrate cum ar fi pâinea şi pastele integrale (coucous, bulgur) sau tortilla. În primul rând, ar trebui să optăm pentru cerealele integrale, care reprezintă o sursă excelentă de fibre, proteine, vitamine din grupa B, zinc şi fier.

Legumele

În ce priveşte legumele, ar trebui să consumăm zilnic cel puţin patru, cinci porţii (porţia = 100 – 150 g de legume crude sau 75 g de legume preparate). Legumele din rândul brassicaceelor, cum ar fi brocoli, varza creaţă, varza de Bruxelles, varza sau conopida sunt excelente. Aceste legume sunt o sursă excelentă de calciu, fier, fibre şi vitamina C. Morcovii, cartofii dulci şi dovleacul sunt în schimb bogate în beta caroten. Alegeţi legumele în funcţie de culori, ţineţi cont şi de varietate şi adăugaţi în meniu cât mai multe sortimente în decursul săptămânii. Astfel veţi oferi corpului toate substanţele necesare.

Fructele

O altă componentă integrală a farfuriei dumneavoastră sunt fructele. Reprezintă o sursă importantă de fibre, vitamina C şi beta carotenul deja menţionat. Zilnic, ar trebui să consumăm cel puţin trei sau patru porţii de fructe (porţia = 1 bucată de mărime medie de fructe ori 60 g de fructe boabe). La alegerea fructelor ţineţi cont mai ales de diversitate. La fel ca legumele, fructele sunt pline de antioxidanţi. Alegeţi să consumaţi fructe în locul sucurilor, care sunt de multe ori concentrate, lipsite de antioxidanţi şi fibre şi conţin zaharuri adăugate.

Leguminoasele

Leguminoasele, o componentă foarte importantă a farfuriei, reprezintă o sursă importantă de proteine vegetale şi fibre. Ele sunt bogate în fier, calciu, zinc şi vitaminele din grupa B. În fiecare zi ar trebui să mâncăm cel puţin două sau trei porţii de leguminoase (porţia = 100 g fasole gătită, 115 g tofu, 250 ml lapte de soia sau 60 g hummus). Dintre leguminoase fac parte toate felurile de fasole, lintea, mazărea şi cicerul. Mai departe, în această categorie includem şi alternativele vegetale cum ar fi tofu, tempeh şi laptele de soia. Dacă leguminoasele nu fac parte din meniul dumneavoastră în mod regulat, adăugaţi-le treptat. Conţin o cantitate mare de fibre, care pot produce probleme de digestie – corpul trebuie să se obişnuiască treptat cu administrarea lor.

Nucile şi seminţele

Nucile şi seminţele deţin rolul grăsimilor sănătoase. În fiecare zi ar trebui să consumăm aproximativ 30 g de nuci sau două linguri de unt de nuci. Pentru o cantitate suficientă de acizi saturaţi omega 3, ar trebui să mâncăm zilnic două linguri de seminţe de in sau chia. Un conţinut considerabil de ulei de in găsiţi şi în margarina vegetală de calitate.

Deficienţa de proteine şi alte îngrijorări pe care nu trebuie să le luaţi în seamă

Vreţi să măriţi cantitatea de componente vegetale din meniul dumneavoastră, dar vă este teamă că nu este benefic pentru dumneavoastră sau că v-ar putea dăuna? Poate este din cauza faptului că v-aţi întâlnit cu unul dintre miturile cunoscute despre dieta vegană. Îndoiala cea mai frecventă legată de reducerea dietei bazate pe alimente de origine animală, despre care se vorbeşte cel mai des, este deficienţa de proteine. Sigur v-aţi întâlnit cu argumentul că avem nevoie de carne şi de produsele lactate, pentru că reprezintă pentru noi o sursă neînlocuibilă de proteine.

Însă, în realitate, dieta vegană oferă la fel de multe proteine precum cea animală. O dietă echilibrată trebuie să cuprindă spectrul complet de aminoacizi, unităţile de construcţie ale proteinelor. Printre alimentele vegetale găsim o serie de surse excelente ale acestora: cereale, nuci şi seminţe, dar şi de fructe şi legume. Consumul lor combinat şi variat asigură fără probleme întregul spectru de aminoacizi esenţiali, reprezentând valoarea integrală a proteinelor.

O altă îngrijorare frecventă în ceea ce priveşte dieta vegană este şi deficienţa de calciu, pe care o asociem cel mai adesea cu laptele. Un conţinut bogat de calciu îl au migdalele, macul, susanul, broccoli sau verdeţurile de culoare verde închis. Fierul îl găsim iarăşi în cerealele integrale, lintea roşie, totodată verdeţurile de culoare verde închis (acestea sunt un adevărat miracol) şi în algele marine.

Un meniu complet în care sunt incluse toate elementele vitale se poate alcătui din alimente pur vegetale. De aceea, nu trebuie să vă fie frică să includeţi mai multe alimente vegetale în meniul dumneavoastră! Chiar şi o zi pe săptămână de dietă vegană este un pas în direcţia corectă.