Pacienţii cu cancer: platforma care aduce informaţii despre nutriţie, sănătate emoţională şi comunicare

Calitatea vieţii pacienţilor diagnosticaţi cu cancer poate fi îmbunătăţită printr-un stil de viaţă adaptat şi menţinerea unei stări emoţionale echilibrate. Onco-plan.ro este o nouă platformă digitală dezvoltată de MSD Romania în parteneriat cu Federaţia Asociaţiilor Bolnavilor de Cancer (FABC) ce ajută persoanele cu cancer să preia iniţiativa în crearea unui plan de gestionare a provocărilor emoţionale, de sănătate şi comunicare ce apar în urma unui astfel de diagnostic.

Tratamentul nu vine la pachet doar cu efecte secundare resimţite la nivel fizic, deoarece viaţa pacienţilor diagnosticaţi cu cancer este afectată la nivel de funcţionalitate fizică, senzorială, cognitivă, psihologică, familială, socială şi spirituală. 4 din 10 pacienţi suferă de scăderi ale apetitului şi aproape 70% resimt cel puţin o schimbare chemosenzorială. Alte schimbări la nivel de nutriţie şi stil de viaţă raportate de pacienţii cu cancer au fost modificările raportate în frecvenţa cu care iau masa, pierderi în greutate şi sensibilităţi crescute la nivelul gustului. Mai mult decât atât, 1 din 2 persoane diagnosticate cu cancer se confruntă cu stres psihologic semnificativ.

“Onco-plan.ro este o resursă valoroasă în contextul unui diagnostic de cancer, pacienţii având nevoie de informaţii adecvate pe măsură ce termină tratamentul şi caută să îşi îmbunătăţească starea de sănătate pe termen lung. Nimeni nu ar trebui să treacă singur printr-un diagnostic de cancer. Platforma ajută persoanele cu cancer şi pe apropiaţii lor să se implice în crearea unui plan de gestionare a provocărilor emoţionale şi de sănătate, oferind informaţii despre nutriţia adecvată, mecanismele de gestionare a unui astfel de diagnostic şi strategiile de comunicare eficientă cu cei din jur. Acest proiect este inspirat de angajamentul MSD de a creşte nivelul de informare privind sănătatea în rândul populaţiei şi a pacienţilor din România, ajutându-i astfel să acceseze mai facil serviciile sistemului de sănătate, să înţeleagă importanţa prevenţiei în cancer, să caute diagnosticare timpurie şi să respecte schema de tratament”, a declarat Nicolas Renard, Managing Director MSD Romania.

Recomandări

Nutriţionistul Gianluca Mech: ce se întâmplă în corp atunci când consumăm mere

Cardio sau antrenament cu greutăţi? Care te ajută să slăbeşti mai repede

Aproximativ 11.000 de români sunt diagnosticaţi anual cu cancer pulmonar. Această afecţiune se situează pe primul loc în România, atât ca număr de cazuri, cât şi ca număr de decese în rândul bărbaţilor, şi devine o cauză frecventă de mortalitate şi în rândul femeilor. Din păcate, cancerul pulmonar nu dispune de aceleaşi resurse, suport şi empatie la nivel public precum alte tipuri de cancer.  Acest lucru este cauzat, în mare parte, de stigma generalizată, puternic asociată cancerului pulmonar. Stigma este asociată în mod clar şi stresului derivat din acest diagnostic şi rezultatelor precare de sănătate ale pacienţilor cu cancer pulmonar.

“Un diagnostic de cancer poate da peste cap viaţa unui om, atât fizic, cât şi emoţional. În vreme ce există provocări universale asociate oricărui diagnostic de cancer, multe persoane se confruntă, de asemenea, cu probleme unice pentru tipul lor specific de cancer. Pe măsură ce comunitatea se concentrează asupra creşterii ratei de supravieţuire, suportul pentru pacienţi şi sprijinul acestora în lupta cu cancerul pulmonar nu au fost niciodată mai importante. Oamenii afectaţi de această boală au nevoie de informaţii în care să poată avea încredere, de resurse care să îi ajute în îmbunătăţirea stării de sănătate. Pentru a atinge obiectivul de dublare a ratei de supravieţuire la 5 ani în cancerul pulmonar până în 2025, managementul multidisciplinar, asistenţa continuă pentru sprijin psihosocial atât pentru pacienţi cât şi pentru familiile lor, precum şi creşterea nivelului de conştientizare a bolii sunt printre domeniile cheie de intervenţie”, a declarat Cezar Irimia, Preşedinte FABC.

Melanomul este cea mai gravă formă de cancer de piele. Caracterizat prin creşterea necontrolată a celulelor care produc pigment, melanomul este responsabil de 1% din totalul cancerelor cutanate diagnosticate şi provoacă majoritatea deceselor cauzate de cancerul de piele. În România, anul trecut au fost estimate 1107 cazuri noi de melanom1, în timp ce 25% dintre pacienţi au fost diagnosticaţi în stadiile III şi IV.

“De cele mai multe ori, pacienţii cu cancer, precum şi familia şi aparţinătorii se concentrează doar pe aspectul medical al tratamentului, ignorând astfel alte componente semnificative pentru îmbunătăţirea stării de sănătate, cum ar fi schimbările în stilul de viaţă, dieta sau gestionarea stresului emoţional. După cum evidenţiază cercetările şi studiile, aceste componente au un impact semnificativ. Prin urmare, onco-plan.ro este o resursă valoroasă care se concentrează pe nevoile neacoperite ale persoanelor cu cancer, ajutându-le să obţină sprijinul de care au nevoie dincolo de tratament,” a mai declarat Preşedintele FABC, Cezar Irimia.

Comunicarea şi stresul emoţional

Familiile au un rol foarte important deoarece contribuie la crearea contextului în care persoana cu cancer răspunde la această boală . Comunicarea dintre pacientul cu cancer şi familia acestuia are un impact bilateral, cu efecte atât asupra calităţi vieţii, cât şi asupra stării de bine a pacientului şi a familiei.

Comunicarea cu o persoană cu cancer este o problemă delicată şi trebuie tratată cu grijă şi consideraţie pentru persoana în cauză. Pacienţii pot experimenta sentimente de furie ori frustrare atunci când primesc diagnosticul de cancer şi este foarte important ca, începând din aceste momente, pacienţii să primească suportul familiei şi al aparţinătorilor.

“În aceeaşi măsură, relaţia doctor-pacient este un aspect esenţial atunci când vorbim despre această boală. Comunicarea în contextul unui diagnostic de cancer este o abilitate cheie. Pacientul trebuie să se simtă liber să pună cât mai multe întrebări, să găsească empatie şi încredere reciprocă în relaţia cu medicul său, având un sentiment de suport continuu”, a spus Prof. dr. Dégi László Csaba, psiho-oncolog,  Preşedintele Asociaţiei Române de Servicii şi Comunicare în Oncologie. 

Nutriţia

Supravieţuitorii trebuie încurajaţi să ducă şi să menţină un stil de viaţă sănătos, întrucât cercetările au demonstrat clar că un stil de viaţă sănătos nu este asociat numai cu o mai bună sănătate fizică, ci şi cu o  calitate mai bună a vieţii şi o speranţă mai mare de viaţă, în general. Nutriţia este un element cheie în gestionarea corectă a cancerului . Atât boala în sine, cât şi tratamentul afectează toleranţa nutriţională individuală, motiv pentru care planul de nutriţie trebuie personalizat pentru fiecare pacient.

“Este o greşeală frecventă ca pacienţii cu cancer să adopte o dietă săracă în calorii şi proteine, care deseori duce la scăderea în greutate. De vreme ce acest lucru nu este un rezultat recomandat, este important ca aceştia să primească sfaturi corespunzătoare, precum şi să urmeze o dietă echilibrată şi diversificată, cu preparate sănătoase care să îi ajute să îşi păstreze forţa fizică pe durata curelor de tratament. Conform unui studiu recent, în rândul pacienţilor cu melanom aflaţi în tratament cu imunoterapie anti-PD-1, consumul ridicat de fibre a fost asociat cu o mai mare diversitate a microbiomului intestinal şi un răspuns mai bun la tratament”, a declarat Dr. Ruxandra Pleşea, medic specialist diabet şi nutriţie.