Boli cardiovasculare – cele mai importante reguli de prevenţie

Cu siguranţă vă întrebaţi de ce atât de multe persoane au afecţiuni cardiovasculare? Pe lângă predispoziţia genetică, stilul de viaţă are impact în păstrarea sănătăţii inimii. Iar în ultimele decenii, am devenit mai sedentari ca niciodată. Iar sedentarismul nu este deloc pe placul inimii.

Evitaţi consumul excesiv de sare, zahăr şi grăsimi pentru o inimă sănătoasă

Anunţul ”Evitaţi consumul excesiv de sare, zahăr şi grăsimi” este un anunţ ce vizează şi o inimă sănătoasă. De ce? Sarea în exces creşte tensiunea arterială (hipertensiunea arterială este cauză a multor afecţiuni ale inimii), zahărul consumat excesiv pe perioade lungi de timp în combinaţie cu alţi factori poate duce la kilograme în plus ori chiar obezitate. În unele cazuri se poate instala chiar diabetul zaharat. Kilogramele în plus, obezitatea şi diabetul zaharat dau bătăi de cap şi inimii . În ceea ce priveşte consumul excesiv de grăsimi acest obicei poate duce la dislipidemie (dezechilibrul al grăsimilor din sânge – colesterol ”rău” crescut ce se depune pe vasele de sânge). Pe lângă afecţiuni precum hipertensiune arterială, dislipidemie şi diabetul zaharat, fumatul poate duce la afecţiuni cardiace.

Măsurarea corectă constant a tensiunii arteriale – indică dacă sunt posibile afecţiuni

Cea mai bună măsură pentru a vă asigura de sănătatea inimii este să mergeţi la controale medicale de rutină şi să faceţi teste de sânge de bază, dar şi să măsuraţi constant tensiunea arterială. Există chiar 2 categorii de persoane ce trebuie să meargă mai des la controale medicale de rutină la medicul cardiolog – cei care au în familie cazuri de boli cardiovasculare (atenţie, este bine să notaţi vârsta la care s-au instalat bolile de inimă la rudele de sânge). Mai concis, pentru medicul cardiolog este important să ştie dacă au primit diagnostice de boli cardiovasculare rudele de gradul 1 de sex masculin sub 55 de ani pentru şi respectiv sub 60 de ani rudele de sex feminin. Chiar dacă nu prezintă simptome, la medicul cardiolog trebuie să meargă şi bărbaţii după ce au împlinit 55 de ani, dar şi femeile de peste 60 de ani.

Recomandări

3 paşi spre o inimă sănătoasă

Dieta Flexitariană: beneficii, reguli şi dezavantaje

Ce trebuie să facem pentru o inimă sănătoasă?

Se recomandă odihna suficientă (minimum 6 ore pe noapte), desfăşurarea de activităţi în aer liber, minimum 30 de minute mişcare zilnic.

De asemenea, se recomandă tratarea problemelor dentare (atenţie, la cardiaci infecţiile dentare pot duce la miocardită, infecţii ale muşchilor inimii, iar bacteriile date de infecţiile dentare netrate pot duce la aterosleroză şi la endocardită)

Evitarea consumului excesiv de cafea, băuturi pe bază de cofeină.

Este interzis consumul de droguri, substanţe stupefiante.

Cantitatea de alcool consumată se recomandă a fi cât mai mică.

De altfel, administrarea unor produse antitrombotice inovative precum AspiVita ce conţine super enzima Nattokinaza care are efecte remarcabile de dizolvare a cheagurilor de sânge poate împiedica infarctul miocardic. Nattokinaza este super-enzimă naturală, nr. 1 în Japonia pentru menţinerea sănătăţii cardiovasculare şi aprobată de Ministerul Sănătăţii.

Enzima a fost descoperită de doctorul Hiroyuki Sumi de la Universitatea din Chicago. El a testat aproape 200 de alimente în căutarea unui fibrinolitic natural veritabil. Cele mai bune rezultate le-a obţinut cu delicatesa tradiţional japoneză „natto”, ingredientul responsabil de acest efect fiind nattokinaza. În plus studiile clinice au demonstrat o serie de efecte colaterale benefice – trombolitic, antiagregant plachetar, antiagregant eritrocitar, de creştere a fluxului sanguin şi reducere a vâscozităţii, hipotensiv moderat, antiinflamator asupra proteinei C reactive şi neuroprotectiv. Atenţie, AspiVita nu este aspirină (acid acetisalicilic).

Câtă sare putem consuma fără afecta sănătatea pe termen lung?

Conform, recomandările Ghidului European de prevenţie a bolilor cardiovasculare recomandă ca aportul zilnic de sare în cazul persoanelor sănătoase să nu depăşească 5 g sare/zi (atenţie, produsele pe care le cumpărăm conţin şi ele sare). Dacă aveţi hipertensiune, consumul maxim de sare într-o zi va fi de 3,5 g. Conform studiului naţional Sephar III un român consumă în medie 12g sare/zi.

Cel mai greu pentru cardiacii fumători este să renunţe la fumat

Fumatul accelerează ateroscleroza, stimulează formarea de cheaguri de sânge (efect protrombotic) care împreună cu placa de aterom (grăsime) pot duce la obstrucţia completă a vasului de sânge afectat cu apariţia consecutivă a infarctului (lipsa totală de aprovizionare cu sânge) în organul deservit de către acel vas de sânge – în cazul inimii infarct miocradic. De asemenea, medicii atrag atenţia – chiar şi fumatul pasiv creşte de asemenea riscul de boli cardiovasculare al unei persoane cu aproximativ 30%.

Care sunt grăsimile bune pentru inimă?

Dacă consumăm foarte multe grăsimi stimulăm procesul de ateroscleroză. Se recomandă evitarea alimentelor prăjite şi a grăsimilor animale. Grăsimi vegetale – ulei de măsline extravirgin, dar şi peştele bogat în Omega 3 sunt recomandate a fi consumate săptămânal. De asemenea, uleiul de Krill, din Korill, contine o noua forma de fosfolipide solubile ale acizilor grasi Omega 3, fiind dovedit mai eficient decat omega clasic.

Când se impune o vizita de urgenţă la medicul cardiolog

Există situaţii în care se impune de urgenţă vizita la un consult cardiologic. Simptome specifice unei afecţiuni cardiovasculare (de exemplu, durere anginoasă, dipnee –respiraţie dificilă, palpitaţii, valori constant crescute ale presiunii sângelului: 140/90mmHg ale TA) recomandarea este să vă prezentaţi cât se poate de repede.

Câtă sare putem consuma fără afecta sănătatea pe termen lung?

Conform, recomandările Ghidului European de prevenţie a bolilor cardiovasculare recomandă ca aportul zilnic de sare în cazul persoanelor sănătoase să nu depăşească 5 g sare/zi (atenţie, produsele pe care le cumpărăm conţin şi ele sare). Dacă aveţi hipertensiune, consumul maxim de sare într-o zi va fi de 3,5 g. Conform studiului naţional Sephar III un român consumă în medie 12g sare/zi.

Cel mai greu pentru cardiacii fumători este să renunţe la fumat

Fumatul accelerează ateroscleroza, stimulează formarea de cheaguri de sânge (efect protrombotic) care împreună cu placa de aterom (grăsime) pot duce la obstrucţia completă a vasului de sânge afectat cu apariţia consecutivă a infarctului (lipsa totală de aprovizionare cu sânge) în organul deservit de către acel vas de sânge – în cazul inimii infarct miocradic. De asemenea, medicii atrag atenţia – chiar şi fumatul pasiv creşte de asemenea riscul de boli cardiovasculare al unei persoane cu aproximativ 30%.

Care sunt grăsimile bune pentru inimă?

Dacă consumăm foarte multe grăsimi stimulăm procesul de ateroscleroză. Se recomandă evitarea alimentelor prăjite şi a grăsimilor animale. Grăsimi vegetale – ulei de măsline extravirgin, dar şi peştele bogat în Omega 3 sunt recomandate a fi consumate săptămânal. De asemenea, uleiul de Krill, din Korill, contine o noua forma de fosfolipide solubile ale acizilor grasi Omega 3, fiind dovedit mai eficient decat omega clasic.

Când se impune o vizita de urgenţă la medicul cardiolog

Există situaţii în care se impune de urgenţă vizita la un consult cardiologic. Simptome specifice unei afecţiuni cardiovasculare (de exemplu, durere anginoasă, dipnee –respiraţie dificilă, palpitaţii, valori constant crescute ale presiunii sângelului: 140/90mmHg ale TA) recomandarea este să vă prezentaţi cât se poate de repede.