Cum le cultivăm copiilor inteligenţa emoţională

Atunci când vorbim de inteligenţa emoţională, ne referim în general la capacitatea unei persoane de a empatiza cu cei din jur şi de a le influenţa emoţiile în sens constructiv. Copiii cu inteligenţă emoţională ridicată înţeleg instinctiv nevoile şi reacţiile persoanelor din jurul lor (copii, adulţi etc.) şi reuşesc să obţină maximum de beneficii din relaţiile sociale, prin adaptarea comportamentului în funcţie de context.

În opinia psihologului Lenke Iuhoş, educaţia copiilor din generaţiile actuale trebuie adaptată la noile rigori şi standarde internaţionale, iar mijloacele clasice de predare-învăţare nu mai satisfac nevoile lor în modul în care o faceau în generaţiile anterioare.

“Copiii, care se simt valorizaţi, respectaţi în familie, au rezultate mai bune la şcoală, au mai mulţi prieteni şi trăiesc vieţi mai sănătoase, mai fericite. Părinţii au rolul de a oferi protecţie, susţinere, apreciere, acceptare, înţelegere şi iubire necondiţionată, iar inteligenţa emoţională se cultivă prin aceste valori, nu prin critică în exces, ameninţări, şantaj emoţional sau chiar bătaie. 
În cazul în care un copil este educat în spiritul criticii în exces sau cu bătaie, trauma lui se va sedimenta şi se va acutiza la maturitate: dacă la început se teme de părinte, mai târziu învaţă să devină agresiv, să îl înfrunte, iar apoi va deveni agresiv în orice conjunctură”, sustine psihologul.

Recomandări

E bine sau nu să ne certăm în faţa copiilor? Răspunde un specialist în educaţie

Sindromul fluturelui la copiii şi adolescenţii din ziua de azi

Mai mult, specialistul în psihologia copilului afirmă că, din practica de specialitate, a observat că atunci când lucrează cu cei mici, aceştia sunt destul de uşor de modelat, învaţă rapid bunele maniere şi le aplică în viaţa de zi cu zi, au o încredere sporită şi devin sociabili. În momentul în care se lucrează doar cu copilul, iar acasă, părinţii nu îşi schimbă comportamentul parental toxic, copilul are mari şanse să se întoarcă la obiceiurile vechi, care-l vor afecta mai târziu, la maturitate.

3 paşi pentru cultivarea inteligenţei emoţionale la copii

Psihologul Lenke Iuhoş consideră că nu există o reţetă de success pentru cultivarea inteligenţei emoţionale la copii, deoarece copiii sunt diferiţi, au nevoi diferite, se raportează diferit la societate, însă propune 3 paşi utili prin care putem descoperi ce îl ajută pe copilul nostru atunci când nu ştie cum să-şi gestioneze eficient, constructiv, emoţiile.

1. Fii atent la emoţiile copilului, dar şi la … ale tale!

“Trăim în secolul vitezei, în care, într-un timp foarte scurt, trebuie să rezolvăm foarte multe probleme cotidiene, foarte mulţi părinţi neglijează involuntar nevoile copilului. Întrucât copiii au o abilitate extraordinară de a imita gesturile şi comportamentele adulţilor, ne vom trezi la un moment dat, ca la o problematică anume, aceştia vor reacţiona emoţional asemenea nouă.

Este destul de complicat să-l ajuţi pe copil să-şi cunoască emoţiile şi să şi le gestioneze în avantajul său, dacă noi nu ştim să ne gestionăm propriile emoţii. Aşadar, primul pas este să învăţăm să ne evaluăm emoţiile, reacţiile, uitându-ne câte 5 minute pe zi în oglindă, deoarece orice mic gest, poate neimportant pentru noi, poate fi replicat de către copil şi îl poate transforma într-un automatism”, explică psihologul.

2. Ajută-l să-şi folosească emoţiile ca oportunitate de conectare şi de învăţare.

“Uneori, emoţiile negative nu sunt întotdeauna total negative, ci pot fi transformate în oportunităţi pentru dezvoltarea copilului. Spre exemplu, starea de nervozitate poate fi convertită în ambiţie şi canalizată pentru dezvoltarea abilităţilor sportive, artistice, creative etc. Fii acolo pentru copilul tău când simte emoţii puternice, nu pentru a i le corecta şi pentru a-i spune cum trebuie să se simtă, ci ca oportunităţi de apropiere şi de explorare în siguranţă a lumii interioare, cu tot cu provocările ei”, afirmă specialistul.

3. Ajută-l să identifice, să analizeze şi să numească în mod corect emoţia!

“Pentru noi, părinţii, este foarte important să învăţăm să coordonăm limbajul verbal, nonverbal şi cu cel paraverbal. Dacă un copil va vedea că vorbim foarte frumos, însă tonul şi limbajul corpului sunt în contradicţie cu acele cuvinte, el va deveni foarte confuz la început, iar în timp va crede că aşa este normalitatea.

Identificarea şi denumirea emoţiilor au un efect de calmare, iar prin această metodă îi putem ajuta să îşi revină mai rapid după diverse situaţii supărătoare. Totodată, puteţi să-i ajutaţi pe copii să capete un vocabular al emoţiilor prin diverse jocuri de rol, jocuri de mimă, jocuri cu cartonaşe şi, mai ales, să folosiţi voi înşivă cât mai multe denumiri de emoţii”, conchide psihologul Lenke Iuhoş.