Postul intermitent (Intermittent fasting) – Argumente Pro şi Contra

Postul intermitent (Intermittent fasting) reprezintă un tip de dietă populară în ultima vreme, iar dr. Alexandru Popa, medic specialist Diabet, nutriţie, boli metabolice de la clinica Smart Nutrition ne explică* în acest articol beneficiile şi riscurile postului intermitent.

Există mai multe posibilităţi de a aborda acest tip de dietă, însă principiul general este acela de a consuma alimente într-o perioadă de timp mai scurtă din zi (de obicei sub 8 ore), iar restul zilei să fie de post alimentar. Perioadele de post alimentar sunt mai mari decât cele obişnuite (cum ar fi perioada de post nocturn, în care oamenii dorm şi nu consumă alimente), şi se încadrează într-un interval între 16 ore şi maxim 1 zi şi jumătate (de obicei nu mai mult de 24 de ore). De asemenea, postul intermitent presupune restricţie calorică în anumite zile, în celealte fiind permis să se mănânce un număr de calorii egal cu necesarul zilnic

Tipuri de post intermitent:

1. Post în zile alternative: presupune alternanţa între zile cu alimentaţie normală şi zile cu post. Într-o zi de post tipică, se consumă o singură masă pe zi, care să înglobeze aproximativ 25% din necesarul caloric al fiecărui individ, în timp ce în zilele “obişnuite” se consumă un număr de calorii egal cu necesarul caloric individual.
2. Post toata ziua: presupune ca în 1-2 zile pe săptămână (nu consecutive) să se facă o restricţie calorică extremă sau absolută. Aceasta presupune consumul a maximum 25% din totalul consumului caloric zilnic în acele zile, în timp ce în celelalte zile, se recomandă un consum egal cu necesarul caloric individual.
3. Alimentare cu restricţie temporară: presupune o perioadă de post alimentar de aproximativ 20 de ore, urmată de o perioadă de “hiper-alimentare” de aproximativ 4 ore, în care să fie consumat necesarul caloric zilnic.

Recomandări

Gustări sănătoase care nu te îngraşă

Grăsimile sănătoase: ce alimente ar trebui să mâncăm

Argumente Pro Intermittent Fasting:

• Promovează scăderea în greutate – foarte multe studii au demonstrat că dietele tip intermittent fasting pot fi la fel de eficiente precum cele care presupun o restricţie continuă de calorii.

• Beneficii asupra funcţiei cerebrale: unul din cele mai evidente efecte a fost, în studii, asupra performanţei cognitive (cum ar fi memoria).

• Beneficii asupra sănătăţii – studiile au demonstrat o îmbunătăţire a sensibilităţii la insulină, şi implicit a valorilor glicemiei, scăderea hemoglobinei glicozilate, a colesterolului LDL, a trigliceridelor şi a tensiunii arteriale la pacienţii care au urmat astfel de diete.

• Limitarea restricţiilor şi a schimbărilor dietetice: cu o dietă tip post-intermitent, se pot obţine anumite rezultate chiar dacă pacienţii nu schimbă foarte mult numărul de calorii consumat sau alimentele preferate. Totuşi, pentru rezultate sustenabile pe termen lung şi pentru sănătate, se recomandă o dietă echilibrată, cu alimente integrale, sănătoase.

• Porţii mai mari: având în vedere că numărul necesar zilnic de calorii trebuie consumat într-un interval mai scurt de timp, porţiile alimentare vor fi mai mari decât în cazul unei diete împărţite pe toată ziua.

• Simplitate: Acest tip de dietă poate fi mai uşor de abordat de cei care au anumite patternuri alimentare sau care nu pot respecta un regim care presupune mai multe mese la ore prestabilite.

Argumente Contra Intermittent Fasting:

• Nu se încadrează în anumite norme sociale: postul intermitent nu este o dietă potrivită pentru cei care au multe mese în oraş / întâlniri / evenimente, întrucât de multe ori acestea nu se vor putea suprapune perioadei în care aceştia ar trebui să mănânce.

• Supraalimentare: postul intermitent presupune consumul unui număr de calorii cel mult egal cu necesarul energetic zilnic. Pacienţii pot avea tendinţa de a mânca mult mai multe calorii decât au nevoie în acea perioadă, mai ales dacă în timpul perioadei de post au avut foarte des senzaţia de foame.

• Apariţia senzaţiei de foame, scădere a energiei: în special pentru cei obişnuiţi să mănânce sau să “ronţăie” de mai multe ori în timpul zilei, acest tip de dietă se poate asocia cu apariţia senzaţiei persistente de foame, somnolenţă, astenie, fatigabilitate. De asemenea, pentru persoanele care fac sport des, postul intermitent poate scădea energia şi motivaţia pentru antrenamente.

• Probleme digestive: Porţiile mai mari de mâncare pot genera anumite simptome digestive supărătoare, cum ar fi balonarea, crampele abdominale şi refluxul gastroesofagian. De asemenea, persoanelor cu sindrom de colon iritabil le este recomandat să mănânce la intervale regulate, încet, să nu sară peste mese, astfel încât să îşi poată regla tranzitul intestinal. Prin urmare, acest tip de dietă nu le este indicat.

• Posibil impact negativ asupra inimii: anumite studii au arătat o uşoară creştere a colesterolului LDL în cadrul dietelor tip prelungit. Totuşi, alte studii au contrazis acest lucru, prin urmare, este nevoie de mai multe studii pentru a putea formula o concluzie clară.

• Diferenţe minime în rezultate comparativ cu alte diete: postul intermitent nu reprezintă o “dietă minune” care să dea rezultate rapide. Este doar un alt mod de a aborda un plan de dietă, însă aceasta nu presupune în mod garantat rezultate superioare altor diete.

• Nu poate fi ţinut de oricine: persoanele care au sindrom de colon iritabil, persoanele diabetice al căror tratament favorizează apariţia hipoglicemiilor, cele care au simptome supărătoare dacă nu mănâncă o perioadă mai lungă de timp sau cele care au tulburări de comportament alimentar în antecedente (anorexie, bulimie), nu sunt potrivite pentru acest tip de dietă.

• Poate afecta fertilitatea, în special în cazul femeilor, mai ales dacă restricţia alimentară este severă şi prelungită.

• Posibil câştig în greutate pe termen lung: dacă restricţia calorică este severă şi susţinută, poate apărea o scădere a ratei metabolice de repaus, care în timp să favorizeze câştigul în greutate.

*Disclaimer: Acest articolul prezintă analiza unui tip de dietă popular în presă şi în rândul unora dintre pacienţi, dar nu reprezintă o recomandare medicală. Niciunul dintre pacienţii urmăriţi în clinica Smart Nutrition nu urmează acest tip de plan alimentar şi niciunul dintre medicii clinicii nu recomandă şi nu acceptă să monitorizeze pacienţii care urmează un tip de post intermitent.