Românii, interesaţi să scape de grăsimea de pe abdomen şi dependenţa de fast food

Tot mai mulţi trec pragul sălilor de fitness, în special în perioada Sărbătorilor, iar asta pentru că industria de fitness este în continuă dezvoltare în România. În 2019, potrivit unui studiu, cei mai mulţi dintre români au vrut să scape de grăsimea de pe abdomen, dar şi să scape de dependenţa de alimentaţia nesănătoasă.

Irina Alionte a realizat o statistică interesantă referitor la aspiraţiile românilor atunci când se decid să intre într-un program de remodelare corporală, dar şi dacă reuşesc aceştia să îl urmeze până la capăt.

„În 2019 cererea pentru abdonamente la sală a fost mai mare decât în anul precedent. Social media şi informaţiile utile de pe internet despre stilul de viaţă sănătos i-au făcut pe şi mai mulţi să ia în serios ideea de a face o schimbare în bine în viaţa lor. Am colectat statistici interesante despre comportamentul românilor anul acesta vivazi de sport şi ce i-a motivat să facă mişcare.

Recomandări

Cancer de sân – în satele din România de 3 ori mai multe cazuri decât în…

Dr. Dragoş Cătălin Dănescu,- ”Nu răcim că umblăm cu capul descoperit”

• 90% dintre bărbaţi au vrut să dea burta jos. Dorinţa de a scăpa de grăsimea abdominală a fost cel mai important factor în luarea deciziei de a veni la sală.
• Cei mai mulţi au cerut şi ajutor de tip coaching nutritional pentru a scăpa de dependenţa de fast food sau dulciuri şi a avea un plan alimentar corect.
• Peste 75% au recunoscut că se simţeau foarte rău şi demoralizaţi din cauză că se îngrăşaseră şi că erau sedentari şi că evitau să se privească în oglindă.
• Peste jumătate au spus că au decis să meargă la sală după ce au văzut constant pe social media exemple de persoane fit, cu transformări corporale spectaculoase.
• Peste jumătate nu făcuseră sport deloc sau de foarte mult timp.
• Aproape jumătate fuseseră la săli de fitness clasice, cu aparate, şi au renunţat pentru că nu aveau specialist alături care să îi motiveze să se ţină de un plan ce dă cu adevărat rezultate. De aceea au apelat la antrenamente de grup, cu antrenori care îi monitorizează şi au grijă să îşi atingă obiectivele.
• Peste 45% au declarat că au reuşit la un moment dat să slăbească prin dietă şi mişcare, dar că au pus la loc kilogramele pierdute şi caută astfel o soluţie care să dea rezultate pe termen lung
• Peste 60% din cei care au fost la sala clasică de fitness, cu aparate, au spus că au renunţat pentru că se plictiseau şi nu vedeau rezultatele dorite. Aceştia au adăugat că îşi doresc o metodă de a slăbi care să fie şi distractivă şi să le dea o stare de bine şi dorinţa de a reveni la antrenamente.
• Peste 80% au declarat că au ţinut diete greşite, fără rezultat, şi că îşi doresc un plan alimentar clar, care să fie eficient pe termen lung şi uşor de urmat. 
• 95% din cei care au urmat programul de slăbit 6 kg în 6 săptămâni şi-au atins obiectivul prin 3 antrenamente pe săptămână, plan alimentar trasat de nutriţionistul nostru şi suport de tip coaching pentru a găsi motivaţia şi perseverenţa”, declară Irina Alionte

Multe dintre persoane renunţă la scurt timp după ce şi-au facut un abonament la sală, iar asta pentru că îşi pierd motivaţia.

„Industria de fitness are nevoie să ofere soluţii oamenilor obişnuiti, celor care nu sunt pasionaţi de sport şi care au un program aglomerat. În sălile de fitness tradiţionale lipseşte o cultură a rezultatelor, iar aceasta duce la un sentiment de auto-învinovatire şi frustrare pe termen lung pentru membrii plătitori. Lor li se livrează un abonament cu acces la clase, aparate de fitness sau şedinţe cu un Personal Trainer – fără însă să li se promită un rezultat concret de transformare, pe care chiar să îl obţină după ce plătesc abonamentul. Statisticile arată că 4 din 5 persoane renunţă să mai meargă la sală dupa prima lună de la începerea abonamentului, deşi au plătit pe o perioadă îndelungată. Rata mare de renunţare se datorează lipsei de responsabilizare, clientul fiind practic singurul responsabil de propriile rezultate. La o sală de fitness obişnuită, nu este măsurat progresul membrilor, nu sunt monitorizate prezenţele şi membrii nu sunt sunaţi în cazul în care absentează”, explică Irina Alionte.