Atacul de cord apare atunci când un vas de sânge este blocat, iar sângele nu mai poate ajunge la inimă. Acest blocaj are loc de cele mai multe ori din cauza grăsimii acumulate, a colesterolului sau a altor substanţe care formează o barieră în arterele coronare. Eventual, această barieră se poate diviza şi poate forma cheaguri de sânge care întrerup circulaţia sângelui şi pot deteriora sau chiar distruge muşchiul inimii. Atacul de cord, cunoscut şi sub numele de infarct miocardic, poate fi fatal, dar tratamentul s-a îmbunătăţit dramatic de-a lungul anilor. Crucial atunci când crezi că te confrunţi cu infarctul miocardic este să suni la 112.
Semnele şi simptomele infarctului miocardic pot varia de la o persoană la alta. Nu toate atacurile de cord încep cu durere severă în piept, ba mai mult, există situaţii în care nici nu apar simptome, în special în cazul persoanelor care suferă de diabet. Poate începe cu o durere uşoară şi dinsconfort sau chiar atunci când eşti activ sau în repaus. Gradul de severitate depinde în funcţie de vârstă, gen şi afecţiuni medicale.
Cele mai comune semne care avertizează infarctul miocardic sunt:
Alte simptome sunt:
Spre deosebire de bărbaţi, femeile se mai pot confrunta şi cu dureri de gât, umeri, spate sau dureri abdominale.
Sună la 112 sau serviciul de urgenţă. Nu ignora aceste semne şi nici nu aştepta ca simptomele să se amelioreze. Dacă nu ai acces la serviciile medicale de urgenţă, roagă un prieten sau un vecin să sune sau să vă deplaseze de urgenţă la cel mai apropiat spital.
Aspirina. Dacă persoana în cauză nu este alergică la aspirină, administrează-i o pastilă.
Nitroglicerină. Bineînţeles, nitroglicerina se administrează doar cu prescripţie. Aşadar, nu administra altei persoane decât dacă ştii că i-a fost prescrisă de medic, altfel nu faci altceva decât să înrăutăţeşti starea de sănătate a pacientului.
Masajul cardiac. Dacă pacientul este inconştient trebuie început masajul cardiac. În cazul în care nu ştii cum să procedezi, ai putea cere explicaţii seriviciilor medicale de urgenţă până când acestea ajung la destinaţie. Medicii recomandă compresiile pe piept (undeva la 100-120 de compresii pe minut).