Blaturi de tort şi mixuri de prăjituri din comerţ – 2 experţi în nutriţie explică de ce nu sunt cea mai bună alegere

În comerţ pentru torturi şi prăjituri se folosesc aditivi şi coloranţi - antigel, glicerină, reziduuri de aluminiu, carmin, conform Asociaţiei Pro Consumatori.
  • Publicat:
Blaturi de tort şi mixuri de prăjituri din comerţ - 2 experţi în nutriţie explică de ce nu sunt cea mai bună alegere

Să fim serioşi, ultimii ani ne-au adus multe, dar nu şi timp. Cu cât avem mai multe lucruri, activităţi, tentaţii, obligaţii cu atât timpul devine insuficient. Şi din păcate tăiem din timpul dedicat menţinerii sănătăţii. Nu avem timp să facem mişcare, nu avem timp să gătim, nu avem timp să ne vedem faţă în faţă cu persoane dragi. Sau dacă gătim mai trişăm uneori alegând produse semipreparate. Cum sunt însă blaturile de torturi şi de prăjituri semipreparate din comerţ însă?

Explică doi experţi în nutriţie prof. univ. dr. Ion Schileru, ASE Bucureşti şi nutriţionistul Dumitru Bălan, care au participat la studiu Asociaţiei Pro Consumatori care a analizat oferta a 20 de cofetării, precum şi compoziţia mixurilor pentru prăjituri comercializate în hipermarketurile româneşti.
Concluziile au arătat că în comerţ pentru torturi şi prăjituri se folosesc aditivi şi coloranţi nu tocmai prietenoşi cu sănătatea omului – antigel, glicerină, reziduuri de aluminiu, carmin, albastru briliant. Iată ce concluzii au experţii după ce au analizat şi oferta de blaturi sau mixuri pentru prăjituri şi torturi pentru preparat acasă.

Ingredientele din blaturile de tort din comerţ pot irita colonul

Trebuie să recunoaştem, blaturile gata preparate de torturi sau de prăjituri ori mixurile gata preparate sunt o variantă comodă, nu costă foarte mult şi asigură succes chiar şi pentru începătorii în bucătărie. Cu toate acestea, preparatele finale nu au valoarea nutritivă a preparatelor cu ingrediente proaspete şi de calitatea superioară făcute în casă fără ingredienţi artificiali.
Dumitru Bălan, nutriţionist explică în studiul dat publicităţii de APC ”Ei bine, trebuie să te informez că majoritatea blaturilor de tort care se comercializează pe piaţa românească conţin următoarele ingrediente: făină de grâu, ouă, zahăr, sirop de glucoză-fructoză, lapte praf, emulgatori, conservanţi, agenţi de umezire, amidon de grâu, agenţi de afânare, emulsifianţi, corectori de aciditate sau alte arome. Iar dacă ne uităm cu atenţie pe această listă, vom remarca în primul rând că majoritatea ingredientelor regăsite în blaturile de tort au o componenţă inflamatoare pentru intestinele noastre, perturbând pe termen mediu şi lung componenta bacteriană a florei intestinale. Nu trebuie să uităm că această zonă a organismului deţine secretul păstrării longevităţii noastre, majoritatea celulelor imunitare activând în zona sistemului digestiv”.

Atenţie şi la calitatea ingredientelor folosite la reţete!

De asemenea, Dumitru Bălan pune accent şi pe calitatea ingredientelor atrăgând atenţia asupra faptului că ouăle folosite în semipreparatele din comerţ nu provin din agricultura biologică, iar zahărul rafinat ar trebui înlocuit cu zahăr de cocos de exemplu. ”Vorbim în primul rând de nişte găini stresate şi bolnave, îndopate cu antibiotice care în cele din urmă nu pot furniza nişte ouă sănătoase, bogate în nutrienţi. Spre deosebire de producătorii din industria alimentară care pun preţ deosebit pe profituri în sensul minimizării costurilor, noi trebuie să înţelegem că sănătatea este cea mai mare avuţie a noastră şi plecând de la această concluzie ar fi de preferat să integrăm ouăle ecologice în reţeta blatului nostru. Spre exemplu, în casele noastre ne-ar fi mult mai uşor să înlocuim uleiurile rafinate şi grăsimile trans inflamatoare care se regăsesc în reţeta clasică a unui blat de tort din comerţ cu grăsimile sănătoase conţinute în uleiul de nucă de cocos. La fel s-ar întâmpla şi în cazul zahărului alb, înţelegând că acest ingredient este unul nociv, asociat cel mai frecvent cu diabetul şi cu afecţiunile cardiovasculare. Iar zahărul alb regăsit în blaturile ieftine de pe piaţă s-ar putea substitui foarte uşor cu zahărul din nucă de cocos, un zahăr mai scump, dar mult mai sănătos” a adăugat Dumitru Bălan, nutriţionist.

Şi mixurile pentru prăjituri conţin numeroşi adivitivi

”Au ajuns în cămările gospodinelor numeroase mixuri din care se pot prepara rapid toate componentele unui tort sau prăjituri cu totul speciale: foi, blaturi, creme, fondante etc. Dar aceste mixuri conţin, adesea explicit menţionaţi pe etichetele ambalajelor, numeroşi aditivi responsabili de: structură, aromă, culoare, stabilitate şi celelate trăsături aşteptate şi chiar peste aşteptări. În cazuri foarte rare sunt oferite indicaţii privind ponderile cantitative ale acestor componente, dar la o lectură atentă devine evidentă prevalenţa aditivilor şi a substanţelor-suport („de umplutură“) în raport cu ingredientele valoroase. De menţionat că aceste mixuri minune nu sunt niciodată ieftine!” explică prof. univ. dr. Ion Schileru, ASE Bucureşti

Tortul sau prăjitura de casă făcute de la zero în propria bucătărie – avantaje

”În aceste condiţii, considerentele economice ale variantei „tortului de casă“ nu mai au susţinere. Dacă adăugăm şi grijile referitoare la lista lungă a aditivilor şi la eventualele lor efecte (griji deplin întemeiate), tortul de casă nu mai pare atât de …dulce!” prof. univ. dr. Ion Schileru.

 

Urmărește CSID.ro pe Google News
Mădălina Drăgoi - Editor
 Senior Editor si Fashion Stylist Acum ceva timp, mă aflam la Atena, la o conferinţă internaţională despre frumuseţe şi industria de profil. În sală erau jurnaliste din toată Europa. Reprezentau în special presa glossy. Multe dintre ele erau parcă scoase din paginile revistelor pentru ...
citește mai mult