Una dintre marile probleme ale cuplurilor din ziua de astăzi o reprezintă viaţa sexuală. De ce se întâmplă acest lucru?
Pe scurt, majoritatea femeilor nu ştiu să ceară ceea ce îşi doresc, iar bărbaţii nu sunt interesaţi de lumea internă a femeii, preferând o viaţă sexuală simplă. De ce se ajunge la acest paradox? Sunt câteva mici greşeli!
Pasul unu. La început, bărbatul este preocupat să cucerească, femeia să se lase cucerită. Bărbatul face totul pentru a cuceri, pentru ca mai apoi să o lase mai moale. Femeia nu ştie când să cedeze. Dacă cedează prea repede, bărbatul îşi poate face o imagine greşită despre ea. Dacă cedează prea târziu, îl poate pierde.
Pasul doi. Cucerirea a avut loc şi îşi încep viaţa sexuală. Bărbatul preferă să posede şi, eventual, să îşi termine cât mai repede treaba, timp în care majoritatea femeilor se gândesc că nu au avut parte de dragoste, de atenţie, de preludiu. Aşa încep amândoi să îşi facă două lumi interne diferite. De cele mai multe ori, lumea internă a bărbatului se aseamănă cu un film pentru adulţi, iar cea a femeii – cu un film de dragoste, aventuri, poliţist, de acţiune, thriller psihologic, mistic.
Pasul trei. Apare scindarea lumilor celor doi. În timp ce lumea ei suferă o inflaţie în câmp imaginativ, a lui tinde să se inhibe.
Se poate face ceva? Culmea, da. În fond, bărbatul şi femeia nu sunt atât de diferiţi. Diferenţele sunt date de cultura socială în care rolul şi aşteptările femeii sunt cultivate în exces, în timp ce ale bărbatului se reduc la cucerire.
Dacă cei doi vor apela la psihoterapia de cuplu, îşi pot îmbunătăţi foarte mult viaţa sexuală, în sensul în care femeia poate învăţa să îşi enunţe aşteptările, iar bărbatul să îşi dezvolte „ingredientele” pe care cei doi le pot trăi în pat.
Cea mai mare realizare va fi atunci când scenariul celor doi va începe să fie construit de ambii parteneri. Abia atunci viaţa sexuală îşi va căpăta plinătatea, oferindu-le celor doi plăceri nebănuite.
Dacă cei doi nu fac nimic pentru a-şi rezolva problema, ce se poate întâmpla?
De foarte multe ori, femeia poate deveni nevrotică, iar bărbatul va porni în căutarea unei alte partenere, ceea ce poate duce la divorţ, separare sau discuţii interminabile a căror izbândă nu se va face niciodată simţită. Sau, altă variantă, multe dintre femei îşi sublimă sexualitatea devenind mame. Însă nici aceasta nu este o soluţie. Pentru că, încă din perioada sarcinii, nemaivorbind de perioada de după naştere, frustrările ei vor creşte, pentru că va descoperi că, pe lângă copil, nevoia fizică de a face dragoste nu poate fi negată.
De asemenea, în spatele unei vieţi sexuale nesatisfăcătoare se pot dezvolta numeroase afecţiuni, cum ar fi: depresia, anxietatea, atacurile de panică, somatizările de toate felurile, tulburările de personalitate, adicţiile.
De aceea, viaţa sexuală reprezintă un factor foarte important al relaţiei de cuplu, ce trebuie condimentat de asemenea natură încât ambii parteneri să se simtă împliniţi, iubiţi, apreciaţi şi doriţi. Iar asta poate începe din momentul în care femeia începe să îşi enunţe aşteptările adevărate şi bărbatul să ţină cont de ele.