Care este rata de mortalitate a coronavirusului din Wuhan, China?

106 decese au fost raportate până acum, peste 4500 de cazuri de îmbolnăviri, 2 ţări din Europa -Franţa şi Germania – au anunţat pacienţi infectaţi cu noul coronavirus. Organizaţia Mondială a Sănătăţii declară că este o situaţie de urgenţă şi va stabili, în zilele următoare, un nou nivel de alertă. Este a treia oară, în câteva decenii, când apar noi tulpini de coronavirus care pot provoca pandemii mortale: SARS (sindrom respirator acut sever) în 2003, MERS (sindromul respirator al Orientului Mijlociu) în 2012, iar acum 2019-nCoV provenind din Wuhan , China.

Cât de periculos este noul coronavirus?

Versiunea oficială este că acest nou coronavirus a apărut într-o piaţă din Wuhan, unde animalele vii, care nu s-ar întâlni niciodată în sălbăticie, trăiesc laolată, facilitând mutaţia trans-speciilor de agenţi patogeni. Cu toate acestea, primele trei cazuri cunoscute din 1 şi 2 decembrie nu au fost legate de piaţă. Nici alte 11 cazuri nu au confirmat contactarea virusului din această sursă. Aceste date iniţiale sugerează un virus în evoluţie care a apărut considerabil mai devreme.

Făcând parte din marea familie coronavirus, “virusul Wuhan” şi-a perfecţionat capacitatea de a se răspândi de la om la om. Aşa cum s-a întâmplat cu SARS, corona nouă se poate muta pe parcurs, devenind treptat mai puternică.

Recomandări

Cum puteţi evita îmbolnăvirea cu coronarovirus? Iată recomandările autorităţilor

Care sunt persoanele predispuse cel mai mult să fie infectate cu noul tip de coronavirus din…

Coronavirusul este un virus de dimensiuni mari – în termeni relativ, la doar 125 de nanometri cu o suprafaţă de proiecţii de vârf – adică prea mare pentru a supravieţui sau a rămâne suspendat în aer ore întregi sau a călători mai mult de câţiva metri.
La fel ca gripa, acest coronavirus se răspândeşte atât prin contact direct, cât şi indirect: 

• Contactul direct se produce prin transferul fizic al microorganismului între prieteni şi familie prin contactul strâns cu secreţiile orale.
• Contactul indirect rezultă atunci când o persoană tuşeşte sau strănută, răspândind, prin intermediul salivei, coronavirusul pe suprafeţele din apropiere, inclusiv butoane, aşternuturi de pat, mijloace de transport, obiecte utilizate în comun, smartphone-uri etc.

Perioada de incubaţie este însă necunoscută, dar în prezent este estimată aproximativ între una şi 14 zile.
Transmiterea poate avea loc înainte de debutul simptomelor. Rujeola, una dintre cele mai contagioase boli de pe Pământ, este infecţioasă cu două până la patru zile înainte de apariţia simptomelor.

Ca şi fraţii săi SARS şi MERS, noul coronavirus provoacă pneumonie – infecţia unuia sau ambilor plămâni, iar aceasta se întâmplă în stadiul târziu al bolii. La început, noile infecţii cu coronavirus pornesc la fel ca multe alte boli mai puţin periculoase.

Simptomele iniţiale sunt:

• febra
• tusea uscată
• dureri musculare
• oboseală
• tusea productivă, tusea cu sânge şi diareea pot apărea ocazional

Poate dura aproximativ o săptămână înainte ca o persoană infectată să se simtă suficient de bolnavă pentru a solicita îngrijiri medicale.

După acest început înşelător de lent, boala progresează rapid în a doua săptămână – într-un mod similar cu SARS. Apar leziunile pulmonare, ceea ce duce la dificultăţi de respiraţie şi la nevoia de oxigenoterapie. Între 25-30 % din pacienţi necesită internarea în terapie intensivă pentru ventilaţie mecanică şi oxigenarea sângelui.
Alte complicaţii includ şocul septic, insuficienţă renală şi cardiacă.

Care este rata de mortalitate a coronavirusului din Wuhan, China?

Pneumonia suficient de severă pentru a necesita internarea este asociată cu morbiditate şi mortalitate ridicate. Definită ca o infecţie a unuia sau ambilor plămâni, era deja considerată o boală străveche pe vremea lui Hipocrat. În 1881, pneumococul – cauza principală a pneumoniei bacteriene – a fost identificat, în cele din urmă. Pe parcursul secolului următor, progresele medicale şi dezvoltarea antibioticelor au făcut posibil tratamentul în terapie intensivă, pentru a reduce mortalitatea.

Date fiind creşterea numărului de cazuri raportate, în acest moment nu s-a putut stabili cât de mortal este noul coronavirus. Numărul deceselor raportat la îmbolnăviri a ajuns acum la peste 4%. Majoritatea deceselor înregistrare au fost la adulţi cu sistemele imunitare compromise din cauza bolilor cronice, pacienţi peste 50 de ani şi cu co-morbidităţi ale diabetului, hipertensiunii arteriale sau bolilor coronariene.
Recent însă, cei care au ajuns în fazele severe ale infecţiei cu noul coronavirus au început sănătoşi, inclusiv un bărbat de 30 de ani care a murit recent.

Cea mai dificilă este diagnosticarea timpurie

Simptomele precoce ale febrei şi tusei sunt comune bolilor sezoniere, cum ar fi gripa, răceala, viroze. Febra este un semn comun pentru sute de boli neinfecţioase, de la alergii la artrită. Chiar şi sarcina poate creşte temperatura corpului.

Deoarece 110.000 de persoane (aproximativ 1 la sută din populaţie) din Wuhan ar putea avea o stare febrilă la un moment dat, clinicile, spitalele şi personalul medical sunt copleşite, lipsite de teste de laborator şi echipament personal de protecţie. Şi, pe măsură ce toţi cei cu febră sunt reţinuţi până când testele de laborator se întorc, infecţia nosocomială – transmiterea bolii în clinicile aglomerate – devine mai probabilă.

Cât de eficiente sunt măsurile de protecţie?

Scanner-ele termice din aeroporturile internaţionale au reuşit să stopeze, până acum, extinderea epidemiei în Thailanda şi Coreea de Sud. În schimb, au ratat cazuri aflate în perioada de incubaţie în Statele Unite şi Australia, care au fost depistate ulterior în spital după simptome manifestate.
În plus, mai multe cazuri au fost identificate fără febră, de pildă detectarea coronavirusului la o fată de 10 ani care nu a prezentat simptome deloc. Autorităţile chineze avertizează că noul coronavirus poate fi răspândit înainte de apariţia simptomelor, ceea ce complică foarte mult eforturile de depistare.

Vaccinurile obişnuite – posibil ajutor?

Puţini copii au fost  raportaţi cu simptome de coronavirus. Asta nu înseamnă că niciun copil nu a fost infectat. Un model similar de boală benignă la copii, cu severitate şi mortalitate crescândă cu vârsta, a fost observat la SARS şi MERS. SARS a avut o rată a mortalităţii în medie de 10 la sută. Cu toate acestea, niciun copil şi doar 1 la sută dintre tinerii sub 24 de ani au murit, în timp ce cei mai mari de 50 de ani aveau un risc de mortalitate de  65%.

Există voci care vorbesc de efectele nespecifice ale vaccinurilor anti rujeolă şi rubeolă. De asemenea, mai mulţi bărbaţi decât femei au fost infectaţi de coronavirus, deoarece femeilor li se administrează în mod obişnuit un vaccin contra rubeolei în adolescenţă, pentru a elimina riscul acestei boli în timpul sarcinii.

În acelaşi timp, răspândirea agresivă a noului coronavirus a dus la supra-aglomerarea clinicilor şi spitalelor, la suplimentarea orelor de lucru pentru personalul medical – au ajuns la ture de 24 de ore – şi la contaminarea medicilor şi asistentelor.
Riscul ca spitalele în sine să devină site-uri de infecţie este considerabil: în martie 2003, infecţia cu SARS câtorva zeci de medici şi asistente a determinat OMS să declare o alertă globală.
În cazul „virusului Wuhan”, doar 16 medici au fost raportaţi ca fiind infectaţi, dar s-a înregistrat şi primul deces în rândul medicilor.

Ce e de făcut?

Cele mai puternice măsuri pot fi educaţia despre cum se poate preveni infecţia:

• evitarea contactului fizic cu persoanele infectate
• minimizarea răspândirii de infecţii neidentificate, purtând măşti
• o igienă strictă a mâinilor
• consumul alimentelor din surse verificate şi bine preparate termic
• o abordare mai direcţionată  a îngrijirilor medicale concentrate asupra persoanelor care au într-adevăr nevoie, adică celor cu simptome în plus faţă de o simplă stare febrilă sau subfebrilă.

Orice nou agent patogen mortal duce inevitabil la panică. Dar experienţa cu alte epidemii a arătat că o abordare de ansamblu poate stopa răspândirea unui virus. Asta înseamnă concentrarea eforturilor de a identifica sursa noului coronavirus, ceea ce va face stoparea epidemiei într-un mod mai eficient decât instituirea carantinei.