Boala parodontală, asociată bolilor cronice

Boala parodontală a fost asociată bolilor cardiovasculare, hipertensiunii, infarctului şi atacului cerebral. Studiul Global Burden of Disease 2016 arată că există în lume 3.58 miliarde de oameni cu probleme de sănătate orală. Conform Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, boala parodontală severă este a 11-a cea mai întâlnită afecţiune la nivel global. 

70% dintre femeile gravide care dezvoltă o astfel de boală riscă să nască prematur. Bacteria care o cauzează a fost găsită şi în creierul celor cu boala Alzheimer. 64.7 milioane de americani cu vârsta de peste 30 de ani suferă de o formă severă de boală parodontală. Lor li se adaugă alte câteva milioane în Europa şi numărul creşte în Asia. În schimb, vârsta celor afectaţi scade. La nivel global aproximativ 80% dintre adulţii de minim 35 de ani au o formă de afectare parodontală, de la formele incipiente la formele severe cu risc de pierdere a dinţilor.

„În Romania nu avem date oficiale de raportare a incidenţei la nivel naţional dar, bazându-mă pe experienţa mea, pot spune că incidenţa este mai mare decât media internaţională. Practic parodontologia de 7 ani, am avut câteva mii de pacienţi. Majoritatea au între 20 şi 60 de ani. Sub 15% dintre ei au sub 30 de ani iar 35% au vârste între 30 şi 35 de ani”, spune Dr. Mariana Cărămidă, medic specialist parodontolog.

Recomandări

Cartoful dulce versus cartoful clasic: beneficii pentru sănătate

Shannen Doherty, diagnosticată cu cancer în stadiul patru, după ce reuşise să învingă boala

„Ce văd eu la pacienţii mei din România faţă de ce se raportează ca medie la nivel internaţional este că un număr mult mai mare decât în statistici de tineri între 25 şi 35 de ani au forme severe de boală parodontală, ceea ce înseamnă că osul din jurul dinţilor a apucat să fie mult afectat şi că, la tratament, se adaugă şi o fază chirurgicală”, adaugă Dr. Mariana Cărămidă.

Boala parodontală, asociată bolilor cronice

Boala parodontală este asociată altor boli cornice precum diabetul, bolile cardiovasculare şi demenţa, iar în cazul adulţilor vârstnici se vorbeşte chiar şi de pneumonie, adesea tradusă în mortalitate. Stresul, alimentaţia inadecvată sau restrictivă (cure drastice de slăbire sau vegetarianism prost controlat) sunt şi ele factori asociaţi bolii parodontale.

„Având în vedere că boala parodontală este declanşată de nişte microbi oportunişti care găsesc condiţii favorizante în resturile alimentare, prima categorie este cea a pacienţilor neglijenţi, dintr-un motiv sau altul. Unii poate se periază predominant dimineaţa şi nu şi seara, când e cel mai important, alţii poate nu au manualitate, sau nu mişcă periuţa de dinţi corect încât să fie eficienţi etc.”, explică Dr. Mariana Cărămidă.

Pacienţii, inconştienţi de prezenţa factorilor de risc

Uneori pacienţii nici nu sunt conştienţi de prezenţa unor factori de risc. Unii dintre ei află că au o glicemie crescută sau unele femei află că au dereglări de estrogen/progesteron în urma unor investigaţii recomandate de parodontologi în căutarea unor justificări a afectării parodontale.

„Când neglijenţa şi un număr mare de factori de risc se cumulează, efectul este dramatic, vedem forme de boală parodontală care ne provoacă. Din păcate în România încă nu există programe naţionale consecvente de conştientizare şi informare a oamenilor pentru prevenirea problemelor dentare sau parodontale. Ce nu ştiu oamenii este că aceste boli sunt prevenibile şi totul ţine de noi, de ceea ce facem zilnic”, spune Dr. Mariana Cărămidă.

A doua categorie este cea a pacienţilor care, deşi se preocupă decent de curăţarea zilnică a dinţilor, au nişte factori de risc în viaţa lor care le vulnerabilizează parodonţiul (gingia şi osul din jurul dinţilor). În acest caz sistemul imunitar nu funcţionează la parametrii normali în faţa acestor microbi care oricum există în ecosistemul din gură.