Sindromul de epuizare profesională, numit şi sindrom burnout, ar putea duce la apariţia fibrilaţiei atriale, o afecţiune care creşte semnificativ riscul de boli de inimă, arată o nouă cercetare publicată la începutul anului în European Journal of Preventive Cardiology.
Oboseala cronică, nervozitatea şi senzaţia de epuizare sunt simptome specifice sindromului burnout.
Atunci când apar şi alte manifestări, precum durere în piept, palpitaţii, ameţeală sau respiraţie scurtă, este foarte posibil ca sindromul burnout să fi cauzat complicaţii, cea mai frecventă fiind fibrilaţia atrială. La rândul ei, fibrilaţia atrială creşte riscul de accident vascular cerebral.
Potrivit unui studiu Gallup, peste două treimi din angajaţii cu normă întreagă se confruntă cu sindromul burnout, ce poate fi cauzat de stresul de la locul de muncă sau din familie. Acest studiu a relevat că 20 la sută dintre respondenţii care sufereau de sindrom burnout au dezvoltat fibrilaţie atrială.
„Nervozitatea, anxietatea şi depresia, toate acestea au fost asociate cu dezvoltarea bolii coronariene arteriale şi cu insuficienţa cardiacă congestivă”, afirmă dr. J. Shah, cardiolog şi autor al cărţii „Heart Health: a Guide to the Tests and treatments you really need”.
Desigur, există şi alţi factori de risc care pot favoriza fibrilaţia atrială, cum ar fi fumatul, nivelul crescut de colesterol, hipertensiunea arterială şi consumul excesiv de alcool, motiv pentru care sunt necesare cercetări suplimentare pentru a afirma fără echivoc că sindromul burnout este un factor declanşator al bolilor de inimă.
Între timp, oamenii trebuie să găsească metode pentru a limita stresul, cum ar fi mişcarea, meditaţia şi respiraţia profundă, precum şi şedinţele de psihoterapie, care pot fi de un real ajutor.