Bica Roxana Gabriela, 18 ani – Neputinţa de a ajuta un copil accidentat a determinat-o să devină VOLUNTAR

Fie că au fost educaţi să îşi ajute semenii, fie că au fost martorii unor accidente cu victime şi au simţit că ar fi putut da o mână de ajutor dacă ar fi avut cunoştinţe medicale de bază, fie că vor să profeseze ca medici, fie că vor să înveţe mai multe despre oameni şi viaţă unii adolescenţi români aleg să fie voluntari. Se înscriu în divese programe şi în funcţie de timpul liber ce le rămâne după liceu, dar şi de alte pasiuni îşi dedică săptămânal timp voluntariatului. Şi sunt fericiţi! Am cunoscut la un eveniment ”Ce se întâmplă doctore” voluntari de la Crucea Roşie şi am fost uimită de câtă seriozitate sunt capabili nişte copii mai mari în celebra uniformă roşie.

Astăzi v-o prezentăm Bica Roxana Gabriela, 18 ani, voluntar Crucea Roşie de 2 ani jumăte
CSÎD: De ce ai ales să fii voluntar?
Bica Roxana Gabriela: La 16 ani am fost martora unui accident rutier în care a fost implicat un băieţel în jur de 6-7 ani. Când l-am văzut, era plin de sânge, gemând de durere şi aşteptând venirea ambulanţei. Sentimentul de neputinţă şi frustrare m-a copleşit îngrozitor, astfel încât am zis ca e momentul să fac o schimbare. M-am interesat de cursuri de prim ajutor şi am dat accidental peste site-ul Crucii Roşii. Aşa am participat la primul meu curs de prim-ajutor. Apoi am aflat mai multe despre activităţile acestei Societăţi şi am hotărât să rămân voluntar.

Recomandări

Au voie gravidele să se vaccineze antigripal? Răspunde dr. Mona Zvâncă

Nutriţionistul Wasim Nazer: ”Bărbaţii trebuie să bea mai multă apă decât femeile”

Mereu e nevoie de oameni care ştiu să acorde măsuri de prim ajutor

CSÎD: Care a fost cea mai emoţionantă misiune de până acum?
Bica Roxana Gabriela: Cea mai emoţionantă misiune de până acum, consider eu, a fost în cadrul educaţiei pentru sănătate. Mai exact, vorbeam despre „Prevenţia cancerului de san” cu aproximativ 60 de fete. La un moment dat, o elevă a căzut, având corpul încleştat şi privirea fixă: avea o criză de epilepsie. A fost printre primele mele activităţi ca voluntară şi din cauza emoţiilor m-am pierdut complet. Norocul meu a fost că nu eram singură, seniorul meu ocupându-se cu mult profesionalism de situaţie.

CSÎD: De unde ai timp pentru voluntariat?
Bica Roxana Gabriela: Adolescenţii au cel mai mult timp liber. Având în vedere că liceul este singura mea ocupaţie, timpul pentru voluntariat există întotdeauna.

CSÎD: Care sunt planurile tale de viitor?

Bica Roxana Gabriela: Viitorul este neprevăzut. Îmi place să trăiesc momentul şi sunt destul de schimbătoare. Sunt pasionată de biologie si psihologie.

Oamenii aflaţi în nevoie aşteaptă ajutor

CSÎD: De ce ar trebui să fie implicate cât mai multe persoane în acest gen de acţiuni?

Bica Roxana Gabriela: Fiecare om e liber să-şi ocupe timpul cum vrea. Voluntariatul trebuie făcut din plăcerea de a ajuta şi dragostea pentru aproape.